Provocările în sistemul educațional finlandez

 

Scris de Enes Gisi

Tradus de Iasmina Stoian

Finlanda a impresionat multe alte națiuni cu scorurile sale excepțional de ridicate în Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA). Acesta este un test conceput pentru a evalua cunoștințele și competențele de citire, matematică și științe ale elevilor de 15 ani din țările participante. Acesta evaluează nu numai memorarea, ci și capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele școlare în situații din viața reală. Acest lucru face din scorurile PISA o măsură fiabilă pentru educație. PISA se desfășoară la fiecare trei ani și a început în 2000. În acel an, Finlanda s-a clasat pe primul loc în toate cele trei categorii (citire, matematică, științe). Acest rezultat a fost, fără îndoială, foarte impresionant și a determinat reprezentanți și profesioniști din domeniul educației din întreaga lume să viziteze Finlanda pentru a afla care este trucul lor magic. Acest fenomen a primit chiar și un nume: turismul PISA. Unele dintre trăsăturile unice ale sistemului educațional finlandez au fost lăudate, cum ar fi abordarea sa condusă de elevi și mai puțin centrată pe profesori. Totuși, potrivit unora, Finlanda și-a menținut sistemul de învățământ tradițional, care a venit cu teste mai robuste și un învățământ mai centralizat până în anii 1990, ceea ce ar fi dus la scorurile ridicate din PISA 2000.

Cu toate acestea, pe parcursul celor patru evaluări ulterioare (2003, 2006, 2009 și 2012), s-a observat o scădere accentuată a scorurilor PISA ale Finlandei, ceea ce i-a determinat pe mulți să se întrebe ce a mers prost. În prezent, Finlanda se situează sub media celor 38 de state OCDE. Interesant este faptul că nu a existat un consens cu privire la modul în care scorurile sale au fost ridicate în primul rând, iar explicațiile pentru declin sunt, de asemenea, diverse. Printre motivele frecvent citate se numără „digitalizarea excesivă” a clasei, scăderea sănătății mintale a elevilor, rolul crescut pe care îl joacă mediul social al familiilor, adaptarea inadecvată pentru elevii supradotați, reducerile bugetare și birocrația excesivă. Nivelurile de performanță ale băieților finlandezi sunt, de asemenea, semnificativ mai scăzute decât ale colegilor lor de sex feminin. Sistemul educațional finlandez rămâne distinctiv, iar profesorii sunt foarte respectați pentru rolul pe care l-au jucat în proiectul de construire a statului finlandez în anii 1970 și 1980. Pentru a deveni profesor este necesară o diplomă de masterat, iar datorită pregătirii lor riguroase, chiar și companiile private caută să îi angajeze. Vom aprofunda unele dintre provocările sistemului educațional finlandez.

Dificultatea cursurilor sau lipsa acestora

Una dintre caracteristicile sistemului de învățământ finlandez este capacitatea sa de a adapta dificultatea educației la capacitățile cognitive ale fiecărui elev. Unii susțin că acesta este un punct forte, alții favorizează standardizarea. Cu toate acestea, capacitatea sa de a sprijini elevii cu performanțe ridicate este slabă. Pentti, un profesor, spune că sistemul finlandez nu poate încă „să se ocupe în mod adecvat de acei elevi care sunt talentați la un anumit subiect”. Această problemă a fost abordată parțial prin permiterea elevilor care se descurcă bine la matematică să se concentreze mai mult pe matematică. Totuși, acest lucru nu a fost implementat în toate școlile finlandeze.

Ca și în cazul îmbunătățirii scorurilor PISA ale țărilor asiatice, în timp ce scorurile Finlandei erau în scădere, unii au comparat ambele sisteme. Unii au susținut că, în timp ce Finlanda reduce dificultatea instruirii pentru elevii care par să aibă dificultăți în a recupera; țările asiatice care participă la PISA se așteaptă ca toți elevii să recupereze la aceleași standarde, ceea ce duce la îmbunătățirea scorurilor lor PISA.

 

Reducerile bugetare, contextul social și decalajul de reușită între sexe

Reducerile bugetare au urmat iluziei de „infailibilitate” a educației finlandeze. Pasi Sahlberg, un expert finlandez în educație, susține că guvernele au avut tendința de a reduce bugetele pentru educație după criza financiară globală din 2008, așteptându-se ca țările bogate în petrol din Orientul Mijlociu să continue să plătească pentru „turismul PISA”. Anii de reduceri bugetare au dus în cele din urmă la un deficit de cadre didactice în unele domenii. Acest lucru va afecta din ce în ce mai mult în special copiii cu autism și cu nevoi speciale. Acum se oferă bonusuri, inclusiv bonusuri de angajare, profesorilor din învățământul special.

Tăierile din bugetul educației în urma recesiunii din anii 1990 s-au manifestat și în întârzieri, conform unui raport de cercetare al Ministerului Educației și Culturii din Finlanda. Raportul afirmă că „diferențele în rezultatele învățării legate de mediul social au devenit mai pronunțate decât înainte”. Elevii imigranți întâmpină dificultăți și în alte câteva moduri. Ei nu știu cum să își exercite drepturile în școală și, în general, acest lucru nici măcar nu este încurajat. Se confruntă cu intimidări rasiste și nu se face suficient pentru integrarea lor sănătoasă în societate. Ei sunt încurajați să caute profesii pe care profesorii le „consideră potrivite” pentru etnia lor. Raportul ministerului finlandez afirmă că copiii imigranți din Finlanda „au avut cele mai mici scoruri la citire din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau OCDE”.

Există un decalaj semnificativ între sexe în ceea ce privește rezultatele școlare. În medie, băieții din țările PISA se descurcă mai prost decât colegele lor de sex feminin. Această problemă este prezentă în special în Finlanda. Băieții finlandezi primesc note medii la citire, în timp ce fetele finlandeze vor primi note de aproape două ori mai mari. Diferența de gen din Finlanda în ceea ce privește competențele de citire este a patra cea mai mare din cele 74 de țări participante la PISA.

În timp ce băieții se descurcă de obicei mai bine la matematică și științe în țările OCDE, în ultimii ani au pierdut și acest avantaj. De asemenea, în Finlanda, este mai puțin probabil ca bărbații să urmeze studii superioare decât femeile.

Supradigitalizarea în clasă și somnul insuficient

Educatorii finlandezi par să fi presupus că mai multe tablete și laptopuri alături de elevi, cu atât mai bine. Criticii susțin că, în ciuda numeroaselor studii realizate cu privire la efectele utilizării dispozitivelor mobile în rândul tinerilor, educatorii finlandezi vorbesc rar despre acest lucru. Unii au susținut că această „grabă a digitalizării” trebuie evitată. Elevii finlandezi de clasa întâi primesc iPad-uri pentru a-i ajuta să învețe limba finlandeză acasă. Chiar dacă autoritățile din domeniul sănătății avertizează publicul că timpul petrecut de copii în fața ecranului trebuie limitat la două ore pe zi, multe aspecte ale educației au fost digitalizate, expunându-i pe elevi la un timp excesiv petrecut în fața ecranului. William Doyle, un americano-finlandez, crede că sistemul de învățământ finlandez este încă printre cele mai bune. El citează profesorii foarte bine pregătiți, mesele școlare gratuite și alte forme de sprijin. El recunoaște, totuși, că calitatea educației finlandeze este în declin și menționează mai multe efecte ale digitalizării excesive.

El crede că expunerea constantă la dispozitivele mobile a jucat un rol în scăderea scorurilor la citire, în special în rândul băieților. De asemenea, a contribuit la eliminarea activității fizice. Dispozitivele mobile pe care le folosesc elevii nu au filtre sau limite, ceea ce duce la utilizarea pentru divertisment dincolo de limitele sănătoase. Elevii își vor folosi laptopurile pentru divertisment în timpul orelor, deoarece profesorii nu văd ecranele. Dependența generalizată de dispozitivele mobile consolidează, la rândul său, același comportament, deoarece studenții se tem acum să piardă anumite lucruri: nu pot renunța singuri la dependență. Digitalizarea excesivă a vieții studențești și utilizarea excesivă a rețelelor sociale au avut, de asemenea, un impact asupra programului lor de somn. Studenții dorm în medie 7 ore și jumătate, mai puțin decât este adecvat pentru grupa lor de vârstă. De asemenea, calitatea somnului lor a scăzut, ceea ce duce la o concentrare mai slabă atunci când citesc. Doyle susține că „valul” de cercetări globale care asociază utilizarea excesivă a dispozitivelor mobile cu riscuri pentru bunăstarea psihologică, fizică și academică este în mare parte ignorat. În mod ideal, elevii de vârstă PISA ar trebui să doarmă 8-10 ore, conform Academiei Americane de Medicină a Somnului.

 

Lipsa structurală

Să trecem la unele probleme structurale din cadrul sistemului. Am menționat cât de respectată este profesia de profesor în Finlanda. Deși are avantajele sale (de exemplu, foarte căutată, prestigioasă), se pare că profesorii au primit prea multe responsabilități. Profesia s-a transformat într-o slujbă semi-burocratică, cu mai puține elemente didactice, consumând mai mult din timpul lor prețios pentru sarcini care nu au legătură cu predarea. Deși a fost citată drept „trucul magic” al Finlandei pentru obținerea unor scoruri PISA ridicate la începutul anilor 2000, criticii susțin, de asemenea, că educația „condusă de elevi” a contribuit, de fapt, la declinul înregistrat în următoarele cicluri PISA. Ei susțin că metodele de instruire mai structurate, dominate de profesori, ar putea contribui la redresarea învățământului finlandez, așa cum sugerează și alte dovezi.

 

Concluzii

Sistemul educațional din Finlanda rămâne cu siguranță printre cele mai bune din lume. În opinia mea, cu toate punctele sale slabe, acesta are capacitatea de a se adapta și de a face schimbări în funcție de necesități. Pe măsură ce dovezile care documentează efectele utilizării excesive a dispozitivelor mobile se înmulțesc, autoritățile finlandeze trebuie să respecte recomandările autorităților din domeniul sănătății. După cum se observă și în alte părți ale lumii, în Finlanda, băieții înregistrează un declin al rezultatelor școlare. După cum s-a menționat, această diferență de gen este una dintre cele mai mari din lume și ar putea necesita o investigație aprofundată pentru a preveni alte probleme pe care le-ar putea cauza în viitor.

De asemenea, dezavantajele care pot proveni din imigrație sau din alte medii sociale sunt mai pronunțate în Finlanda, comparativ cu alte țări. Acest tip de inegalitate poate contribui la alienarea în continuare a minorităților în societatea finlandeză, la o reprezentare disproporționată în sistemul corecțional, la creșterea riscului de extremism, la probleme de sănătate mintală și la alte probleme mai greu de rezolvat pe termen lung. Profesorii pot beneficia de sensibilizare culturală și de alte oportunități de formare pentru a asista mai bine elevii dezavantajați.

Elevii cu nevoi speciale sunt afectați în mod disproporționat de reducerile bugetare, deoarece unul dintre primele lucruri pe care aceste reduceri le-au făcut a fost reducerea numărului disponibil de instructori de educație specială. Creșterea bugetului pentru educație poate atenua deficitul. De asemenea, poate ajuta școlile să aloce mai multe resurse pentru a-i stimula mai mult pe elevii cu rezultate deosebite. Rămâne de dezbătut dacă un sistem mai centralizat și mai structurat ar îmbunătăți rezultatele generale ale educației.

 

 

Referințe:

1. Finnish education system fails to improve performance: https://www.euractiv.com/section/politics/news/finnish-education-system-fails-to-improve-performance/
2. The Shine’s off Finnish Education. Pay Attention, Canada: https://thetyee.ca/Analysis/2023/01/30/Shine-Off-Of-Finnish-Education/
3. Finland’s education system is failing. Should we look to Asia?: https://bigthink.com/the-present/finland-education-system-criticisms/
4. Finland’s schools were once the envy of the world. Now, they’re slipping.: https://www.washingtonpost.com/local/education/finlands-schools-were-once-the-envy-of-the-world-now-theyre-slipping/2016/12/08/dcfd0f56-bd60-11e6-91ee-1adddfe36cbe_story.html
5. Education GPS – Finland – Student Performance (PISA 2018): https://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?primaryCountry=FIN&treshold=10&topic=PI
6. Finns aren’t what they used to be: https://www.bbc.com/news/business-32302374
7. Slide in Finland’s education level sparks concerns among lawmakers: https://www.helsinkitimes.fi/finland/finland-news/politics/22366-slide-in-finland-s-education-level-sparks-concerns-among-lawmakers.html
8. Time out: What happened to Finland’s education miracle?: https://yle.fi/a/3-11160051
9. ‘Don’t believe the myths about Finnish education’: https://www.afr.com/policy/health-and-education/don-t-believe-the-myths-about-finnish-education-20190326-p517ni
10. Cultural diversity is still a challenge in the Finnish education system: https://migranttales.net/cultural-diversity-is-still-a-challenge-in-the-finnish-education/
11. Chung, J. (2019). “Chapter 7 Weaknesses of Finnish Education”. In PISA and Global Education Policy. Leiden, The Netherlands: Brill. https://doi.org/10.1163/9789004407534_008
12. Paruthi, S., Brooks, L. J., D’Ambrosio, C., Hall, W. A., Kotagal, S., Lloyd, R. M., Malow, B. A., Maski, K., Nichols, C., Quan, S. F., Rosen, C. L., Troester, M. M., & Wise, M. S. (2016). Consensus Statement of the American Academy of Sleep Medicine on the Recommended Amount of Sleep for Healthy Children: Methodology and Discussion. Journal of clinical sleep medicine : JCSM : official publication of the American Academy of Sleep Medicine, 12(11), 1549–1561. https://doi.org/10.5664/jcsm.6288