(Romanian) Educational Challenges in Faroe Islands

 

Provocări educaționale în Insulele Feroe

Scris de Anna Strunk

Tradus de Iasmina Stoian

 

Situate în Oceanul Atlantic de Nord, Insulele Feroe sunt un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Arhipelagul de 18 insule este populat de aproximativ 52 000 de locuitori, dintre care majoritatea vorbesc limba locală feroeză. În ciuda teritoriului izolat și mic, precum și a numărului mic de locuitori, feroezii au o calitate a vieții care o depășește pe cea din multe alte țări. De exemplu, rata șomajului a atins un nivel minim record de 0,6 % în iunie 2023, una dintre cele mai scăzute în rândul țărilor europene. Insulele Feroe au, de asemenea, una dintre cele mai scăzute rate ale criminalității din lume, ceea ce le face un loc extrem de sigur pentru a trăi și a călători. În ceea ce privește educația, un alt indicator esențial al calității vieții, având în vedere rolul său esențial în responsabilizarea indivizilor, promovarea prosperității economice și creșterea bunăstării sociale, sistemul școlar din Insulele Feroe se bazează pe convingerea că toată lumea ar trebui să aibă acces egal la educație. Acest lucru se traduce prin învățământ public gratuit pentru întreaga populație la toate nivelurile, de la școala primară la învățământul superior. Cu toate acestea, educația în arhipelag are problemele și provocările sale, după cum a subliniat un student feroez care s-a mutat în străinătate pentru studii superioare intervievat pentru acest articol, cum ar fi gradele universitare limitate sau natura comunităților mici care afectează negativ tinerii studenți.

 

Natura comunităților mici și dispersate

Un subiect important care a reieșit din interviuri a fost natura comunităților mici din Insulele Feroe, care afectează succesul academic și bunăstarea copiilor la școală. Multe cercetări au analizat influența tipului de comunitate asupra rezultatelor școlare și abilităților socio-comportamentale ale unui copil, printre altele, și, deși niciuna nu a analizat acest aspect în cadrul studiului de caz specific al Insulelor Feroe, se pot trage concluzii și în acest sens. De exemplu, datorită numărului lor mic, feroezii trăiesc în comunități mici și unite, în care toată lumea se cunoaște. Acest lucru înseamnă că mulți părinți și profesori au avut relații sau asociații reciproce înainte de a crea o relație părinte-profesor. Acest lucru poate fi bun, deoarece multe cercetări au arătat că „s-a demonstrat că legăturile pozitive dintre părinți și profesori îmbunătățesc rezultatele școlare ale copiilor, competențele sociale și bunăstarea emoțională”[i].

 

Pe de altă parte, însă, dacă un profesor are o percepție negativă asupra părinților unui elev, acest lucru poate duce la stigmatizarea (uneori inconștientă) a anumitor copii prin interacțiuni părtinitoare între profesor și elev, ceea ce poate duce la note mai mici. De exemplu, persoana intervievată a menționat un caz în care fiica unui cunoscut hoț de magazine din Insulele Feroe a beneficiat de o predare mai strictă, în care i-a fost mai greu să își promoveze temele doar pentru că numele de familie era asociat cu cazierul judiciar al tatălui său. În mod similar, într-un alt caz rememorat, fiica unui profesor iubit a terminat liceul cu un efort minim datorită asocierilor pozitive pe care profesorii le aveau cu tatăl ei. În plus, adăugând la problema prejudecăților legate de percepțiile negative preexistente între profesori și părinți, Witte constată că în comunitățile mici și mai puțin populate, cum ar fi cele din Insulele Feroe, calitatea relațiilor părinte-profesor este mai slabă decât în orașele mari, ceea ce, conform speculațiilor sale, s-ar putea datora unor factori precum accesul mai redus și limitat la oportunități și sprijin pentru crearea de parteneriate în zonele rurale și orășenești în comparație cu orașele mari[ii].

 

În timp ce școlile primare sunt foarte accesibile, multe dintre ele fiind răspândite în diferite sate sau chiar profesorii deplasându-se la domiciliul copiilor, există mai puține opțiuni pentru gimnaziu, ceea ce înseamnă că elevii și părinții trebuie să parcurgă distanțe mai mari pentru a merge la școală sau pentru a interacționa cu profesorii, ceea ce poate duce la scăderea ratelor de prezență și poate contribui la dificultăți academice, sau poate face mai puțin probabil ca părinții să participe la ceremonii care îi implică în creșterea educațională a copilului lor. Prin urmare, natura comunităților mici și dispersate din Insulele Feroe poate afecta negativ copiii, atât din cauza asocierilor negative preexistente între părinți și profesori, așa cum a subliniat mai ales persoana intervievată, cât și din cauza unor aspecte precum distanța dintre școli și familii, care poate limita timpul petrecut de părinți și profesori pentru întâlniri de colaborare și de stabilire a relațiilor.

 

Dependența de alte țări pentru resurse educaționale

O altă problemă principală semnalată de persoanele intervievate este dependența Insulelor Feroe de Danemarca și de restul comunității nordice pentru resurse și oportunități educaționale. Unul dintre cele mai directe exemple ale acestei dependențe este faptul că Universitatea Insulelor Feroe (Fróðskaparsetur Føroya, în feroeză), situată în capitala Tórshavn, oferă doar 16 opțiuni de diplomă de licență. Acest lucru înseamnă că mulți studenți care doresc să urmeze un învățământ superior (specific) după terminarea liceului sunt nevoiți să se mute în altă țară, adesea în Danemarca continentală, pentru a-și putea continua studiile. De exemplu, în anul universitar 2016/2017, 1 202 studenți și-au urmat studiile de licență în Danemarca, 173 în altă parte și doar 996 au rămas în Insulele Feroe.

 

Necesitatea de a se muta în străinătate pentru a urma studii poate cauza disparități în ceea ce privește accesul la învățământul superior în funcție de mediul socioeconomic, deoarece nu toată lumea are mijloacele economice și sociale de a pleca din arhipelag și de a lăsa în urmă prietenii și familia pentru a urma studii superioare. Acest lucru este cel mai evident prin faptul că feroezii se căsătoresc și au copii foarte devreme. Persoana intervievată a subliniat că unii dintre prietenii lor doreau să studieze medicina în străinătate împreună cu ei, dar, din cauza faptului că și-au întemeiat o familie imediat după terminarea liceului, plecarea din țară nu era o opțiune viabilă și, prin urmare, au trebuit să renunțe la visele lor educaționale și să studieze ceva mai accesibil în arhipelag. Cu toate acestea, efectele mediului socioeconomic asupra posibilităților de a studia în străinătate în ceea ce privește Insulele Feroe nu au fost încă cercetate în profunzime.

 

Cu toate acestea, această tendință de expatriere a studenților feroezi este în scădere, deoarece în 2020 1 018 studenți au rămas în arhipelag, în timp ce doar 767 au plecat în altă parte. După cum a relatat Linda Klein într-un articol pentru DR (Danish Broadcasting Corporation), acest lucru se datorează, cel mai probabil, faptului că tinerii din insule încep să vadă un viitor acasă: Universitatea a adăugat noi oportunități de diplomă în ultimii ani și a fost construit un nou cămin pentru studenții Universității din Insulele Feroe, ceea ce face mai ușor și mai ieftin pentru studenți să își găsească propriul loc în capitală. Cu toate acestea, chiar dacă tendința este în scădere, motivele nu au fost cercetate în profunzime, iar numărul de studenți care trebuie să părăsească Insulele Feroe pentru a studia este încă destul de semnificativ. Prin urmare, guvernul trebuie să continue să atenueze dificultatea alegerii cu care se confruntă tinerii din Insulele Feroe între casă, familie și prieteni și continuarea studiilor superioare pentru oportunități mai bune de angajare mai târziu în viață.

 

O altă fațetă a acestei dependențe de Danemarca, de alte țări nordice și de lumea anglofonă în general este faptul că puține cărți și alte materiale educaționale sunt scrise în limba feroeză, iar mai recent au fost introduse în clasă mai multe materiale în limba engleză. În cea mai mare parte a istoriei recente, daneza a fost limba principală în Insulele Feroe, majoritatea populației vorbind-o fluent, și a coexistat până acum fără a marginaliza și a dilua limba feroeză.

 

Cu toate acestea, odată cu introducerea limbii engleze în sălile de clasă, este foarte probabil ca feroezii să devină o societate trilingvă, după cum demonstrează deja faptul că tinerii fac schimb de coduri între feroeză și engleză în conversațiile de zi cu zi și, uneori, chiar vorbesc numai în engleză. Dacă această tendință îi urmează până la vârsta adultă, Rakul Skaale Andreasen susține în teza sa că „ar putea însemna că engleza va înlocui feroeza în viitor”[iii]. Prin urmare, din ce în ce mai puțini oameni vorbesc feroeza la fel de fluent ca înainte, lucru subliniat de persoana intervievată atunci când a menționat că, în zilele noastre, copiilor trebuie să li se reamintească cuvinte comune precum „aeroport”, deoarece și-l amintesc doar în engleză. S-a demonstrat că acest lucru are efecte negative asupra sentimentului de apartenență, de comunitate și de incluziune al oamenilor, deoarece o bună cunoaștere a limbii naționale contribuie la acești factori[iv].

 

În cele din urmă, faptul că studenții universitari sunt forțați într-o anumită măsură să se mute în alte țări și să primească astfel educație într-o limbă străină, precum și introducerea pe scară largă a materialelor școlare în limba engleză, încalcă dreptul poporului feroez de a fi învățat în limba lor maternă, un drept subliniat în multe documente și convenții internaționale privind drepturile omului, cum ar fi Declarația universală a drepturilor lingvistice și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pe această temă, precum și asupra efectelor sale, teza lui Skaale Andreasen oferind un punct de plecare în acest domeniu.

 

Concluzii

Deși educația din Insulele Feroe este cea corespunzătoare uneia de calitate generală, aceasta are multe probleme care trebuie abordate. Desigur, având în vedere faptul că feroezii sunt puțin numeroși, iar teritoriul este dispersat în diverse insule, nu se poate aștepta ca sistemul de învățământ să fie perfect, cu toate oportunitățile pe care le pot oferi comunitățile mai mari, cu mai mulți oameni. Cu toate acestea, problemele pe care le generează aceste caracteristici trebuie identificate pentru a le minimiza, iar rămâne de studiat dacă unele dintre cele prezentate în acest articol sunt dovezi anecdotice din relatări de primă mână sau un simptom al unei probleme mai largi. Prin urmare, pentru a face sistemul cât mai accesibil posibil și pentru a favoriza la maximum bunăstarea studenților, este nevoie de mai multe cercetări, deoarece, fără acestea, este mult mai dificil să se identifice problemele și să se abordeze acestea. În acest sens, lipsa cercetării ar putea fi considerată una dintre principalele provocări pentru îmbunătățirea continuă a sistemului educațional feroez, care se adaptează la diferitele situații și provocări ale timpului.

 

  1. Sheridan, S. M. (2018). Establishing healthy parent-teacher relationships for early learning success. Early Learning Network. https://earlylearningnetwork.unl.edu/2018/08/29/parent-teacher-relationships/

 

  1. Based on findings by Kushman & Barnhardt, 2001.

 

  1. Breum, M. (2020). Færøsk in a nutshell. Truer engelsk færingernes sprog? Uddannelses- Og Forskningsministeriet. https://ufm.dk/uddannelse/videregaendeuddannelse/priser-og-konkurrencer/specialekonkurrence-omrigsfaellesskabet/2020/faerosk-in-a-nutshell-truer-engelsk-faeringernes-sprog. Article on Rakul Skaale Andreasens’ thesis about the attitude of young Faroese towards Faroese, English and Faroese-English code switching.

 

  1. Verbal Planet. (n.d.). The Connection Between Language and National Identity. Retrieved October 29, 2023, from https://www.verbalplanet.com/blog/languages-andnational-

identity.asp#:~:text=Language%20as%20a%20Source%20of%20Pride%20and%20Iden tity%3A&text=Proficiency%20in%20the%20national%20language

 

Bibliografie:

  • Trading Economics. (2023). Faroe Islands Unemployment Rate. https://tradingeconomics.com/faroe-islands/unemployment-

rate#:~:text=Unemployment%20Rate%20in%20Faroe%20Islands%20averaged%20

3.89%20percent%20from%201995

  • SBS News. (2018). What you didn’t know about the Faroe Islands.

https://www.sbs.com.au/news/dateline/article/what-you-didnt-know-about-thefaroe-islands/1q40q5cpw

  • Sheridan, S. M. (2018). Establishing healthy parent-teacher relationships for early learning success. Early Learning Network.

Establishing healthy parent-teacher relationships for early learning success

  • MU News Bureau. (2017). Students More Likely to Succeed if Teachers have Positive Perceptions of Parents | News Bureau, University of Missouri.

Munewsarchives.missouri.edu. https://munewsarchives.missouri.edu/newsreleases/2017/0220-students-more-likely-to-succeed-if-teachers-have-positiveperceptions-of-parents/

  • Hurst-Missouri, N. (2017). How teachers see parents can influence kids. Futurity.org. https://www.futurity.org/teachers-parents-perception-1367462/
  • Witte, A. (2015). Parent-Teacher relationships Across Community Types. In Public Access Theses and Dissertations from the College of Education and Human Sciences. https://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1232&context=cehsdi ss
  • Studni. (2022). Føroyingar á haegri útbúgvingum býtt á landafrøðilig øki og skúlaár. In https://www.studni.fo/.
  • Sæhl, M., & Hybel, M. (2018). Færøske unge fravælger Danmark: Vi kan se en fremtid på Færøerne. DR. https://www.dr.dk/nyheder/indland/faeroeske-unge-fravaelgerdanmark-vi-kan-se-en-fremtid-paa-faeroeerne
  • Breum, M. (2020). Færøsk in a nutshell. Truer engelsk færingernes sprog? Uddannelses- Og Forskningsministeriet. https://ufm.dk/uddannelse/videregaendeuddannelse/priser-og-konkurrencer/specialekonkurrence-om-

rigsfaellesskabet/2020/faerosk-in-a-nutshell-truer-engelsk-faeringernes-sprog

  • Verbal Planet. (n.d.). The Connection Between Language and National Identity. Www.verbalplanet.com. Retrieved October 29, 2023, from https://www.verbalplanet.com/blog/languages-and-national-

identity.asp#:~:text=Language%20as%20a%20Source%20of%20Pride%20and%20I dentity%3A&text=Proficiency%20in%20the%20national%20language

tongue/#:~:text=The%20right%20to%20receiving%20education

 

 

 

Educational Challenges in the Faroe Islands

Written by Anna Strunk

Nestled in the North Atlantic Ocean, the Faroe Islands are a self-governing territory within the Kingdom of Denmark. The archipelago of 18 islands is populated by around 52,000 habitants, most of which speak the local tongue of Faroese. Despite its isolated and small territory, as well as their small number of inhabitants, Faroese people have a quality of life that excels that of many other countries. For instance, the unemployment rate reached a record low of 0.6% in June 2023, one of the lowest among European countries. The Faroe Islands also possess one of the lowest crime rates in the world, making it an exceedingly safe place to live and travel to. In regard to education, another crucial quality-of-life indicator given its pivotal role in empowering individuals, fostering economic prosperity, and enhancing social well-being, the Faroe Islands’ schooling system is based on the belief that everyone should have equal access to educational attainment. This translates into public free education for the whole population at all levels, from primary school to higher education. However, that being said, education in the archipelago has its problems and challenges, as pointed out by a Faroese student who moved abroad for higher education interviewed for this article, such as the limited university degrees or the nature of the small communities negatively affecting young students.

Nature of small and dispersed communities

An important topic which emerged from the interviews was the nature of the small communities in the Faroe Islands affecting kids’ academic success and well-being in school. Much research has looked into the influence of community type on a child’s academic achievements and social-behavioral skills, among others, and although none have looked at it in the specific case study of the Faroe Islands, one can draw conclusions for it too. For instance, due to their small numbers, the Faroese live in small close-knit communities, in which everyone knows each other. This means that many parents and teachers had relationships or mutual associations before they created a parent-teacher relationship. This may be good, as much research has shown that “positive connections between parents and teachers have been shown to improve children’s academic achievement, social competencies and emotional well-being”[i].

Conversely however, if a teacher harbors negative perceptions of a student’s parents, this can lead to (sometimes unconscious) stigmatization of certain children through biased teacher-student interactions possibly resulting in lower grades. For instance, the interviewee mentioned an instance in which the daughter of a known shoplifter in the Faroe Islands received stricter teaching in which it was harder for her to pass her assignments just because her last name was associated with her dad’s criminal record. Similarly, in one another instance recollected, the daughter of a beloved teacher completed high school with minimal effort due to the positive associations teachers had with her dad. Furthermore, adding to the bias problem related to pre-existing negative perceptions between teachers and parents, Witte finds that small and less densely populated communities, such as those found in the Faroe Islands, experience lower quality parent–teacher relationships than big cities, which she speculated might be due to factors such as less and limited access to partnership-building opportunities and support in rural and town areas compared to big cities[ii].

While primary schools are very accessible, with many of them throughout the various villages or even teachers traveling to kids’ homes, there are less options for gymnasium, which means students and parents have to travel greater distances to go to school or interact with teachers, potentially leading to lower attendance rates and contributing to academic difficulties, or making it less likely for parents to attend ceremonies which involve them in their child’s educational upbringing. Therefore, the nature of the small and dispersed communities in the Faroe Islands can affect kids negatively both due to pre-existing negative associations between parents and teachers, as mostly pointed out by the interviewee, as well as due issues such as the distance between schools and families, which can limit parent-teacher time for collaborative, relationship-building meetings.

Reliance on other countries for educational resources

Another main issue pointed out by the interviewees is the reliance of the Faroe Islands on Denmark and the rest of the Nordic community for educational resources and opportunities. One of the most straightforward examples of this reliance is the fact that University of the Faroe Islands (Fróðskaparsetur Føroya, in Faroese), located in the capital city of Tórshavn, only offers 16 bachelor’s degree options. This means that many students seeking a (specific) higher education after high school are forced to move to another country, often mainland Denmark, in order to pursue their choice of studies. For instance, in the academic year of 2016/2017, 1,202 students pursued their bachelor’s degree in Denmark, 173 somewhere else, and only 996 stayed in the Faroe Islands.

The necessity of relocating abroad for educational pursuits may cause disparities in the accessibility of higher education depending on socioeconomic background, as not everyone has the economic and social means to depart from the archipelago and leave friends and family behind in pursuit of advanced studies. This is most evident by the fact that Faroese people get married and have kids very early on. The interviewee pointed out that some of their friends wanted to study medicine abroad with them, but due to starting families right after high school, leaving the country was not a viable option, and thus had to give up their educational dreams and study something more accessible within the archipelago. However, the effects of socioeconomic background on the possibilities for studying abroad in regard to the Faroe Islands are yet to be researched in-depth.

This trend regarding the expatriation of Faroese students has been on the downturn however, as in 2020 1,018 students stayed in the archipelago while only 767 went elsewhere. As recounted by Linda Klein in an article for DR (Danish Broadcasting Corporation), this is most likely due to young people in the Islands starting to see a future at home: the University has added new degree opportunities in recent years, and a new dorm has been built for students of the University of the Faroe Islands, making it easier and cheaper for students to find their own place in the capital. However, even if the trend is in the downturn, the reasons have not been researched in-depth and the number of students who must leave the Faroe Islands to study is still quite significant. Thus, the government needs to continue to ease the difficulty of choice young people face in the Faroe Islands between their home, family, and friends, and the pursuit of higher education for better job opportunities later in life.

Another facet of this reliance on Denmark, other Northern countries and the English-speaking world in general is the fact that little books and other educational materials are written in Faroese, and more recently more English materials have been introduced in the classroom. Danish has for most of recent history been a principal language in the Faroe Islands, with most of the population speaking it fluently, and has so far coexisted without marginalizing and diluting the Faroese language.

However, with the introduction of English into classrooms, there’s a good likelihood that the Faroese are to become a trilingual society, as evidenced already by young people code-switching between Faroese and English in everyday conversations, and sometimes even only speaking in English. If this trend follows them into adulthood, Rakul Skaale Andreasen argues in her thesis that “it might mean that English will replace Faroese in the future”[iii]. Therefore, less and less people speak Faroese as fluently as they used to, which was pointed out by the interviewee when mentioning that kids nowadays have to be reminded of common words such as ‘airport’, as they only remember it in English. This has been shown to have negative effects on people’s sense of belonging, community, and inclusivity, as good proficiency in the national language contributes to these factors[iv].

Ultimately, university students being forced to an extent to move to other countries and thus receive education in a foreign language, as well as the large-scale introduction of school materials in English, violates Faroese people’s right to be taught in their mother tongue, a right stressed in many international human rights documents and conventions such as Universal Declaration of Linguistic Rights and European Charter for Regional or Minority Languages. However, more research into the topic is needed, as well as its effects, with Skaale Andreasen’s thesis offering a steppingstone into this field.

Conclusion

Although education in the Faroe Islands is that corresponding to one of general quality, it has many issues which need to be addressed. Of course, given the fact that the Faroese are small in numbers and the territory is dispersed in various islands, the education system cannot be expected to be perfect with all opportunities larger communities with more people can offer. However, the problems these characteristics give rise to need to be identified in order to minimize them, and whether some of those outlined in this article are anecdotal evidence from first-hand accounts or a symptom of a wider problem remains to be studied. Therefore, in order to make the system as accessible as possible and foster students’ well-being to the maximum extent, more research is needed, as without it, it is way more difficult to pinpoint the problems and address them. In this sense, the lack of research could be argued to be one of the main challenges to an ever-improving Faroese education system, which adapts to the various situations and challenges of the time.

References

[i] Sheridan, S. M. (2018). Establishing healthy parent-teacher relationships for early learning success. Early Learning Network. https://earlylearningnetwork.unl.edu/2018/08/29/parent-teacher-relationships/

[ii] Based on findings by Kushman & Barnhardt, 2001.

[iii] Breum, M. (2020). Færøsk in a nutshell. Truer engelsk færingernes sprog? Uddannelses- Og Forskningsministeriet. https://ufm.dk/uddannelse/videregaende-uddannelse/priser-og-konkurrencer/specialekonkurrence-om-rigsfaellesskabet/2020/faerosk-in-a-nutshell-truer-engelsk-faeringernes-sprog. Article on Rakul Skaale Andreasens’ thesis about the attitude of young Faroese towards Faroese, English and Faroese-English code switching.

[iv] Verbal Planet. (n.d.). The Connection Between Language and National Identity. Retrieved October 29, 2023, from https://www.verbalplanet.com/blog/languages-and-national-identity.asp#:~:text=Language%20as%20a%20Source%20of%20Pride%20and%20Identity%3A&text=Proficiency%20in%20the%20national%20language

Cover Image by Max Fischer via Pexels