Provocări educaționale în Malta
Scris de Karl Baldacchino
Editat de Olga Ruiz Pilato
Tradus de Iasmina-Măriuca Stoian
Introducere
Republica Malta este o mică insulă situată în Marea Mediterană, chiar sub Sicilia, la est de Tunisia și deasupra Libiei. Din punct de vedere istoric, a servit drept poartă de acces între Africa de Nord și Europa, după cum o demonstrează lunga sa istorie ca parte a cuceririlor imperiale ale fenicienilor, cartaginezilor, romanilor, bizantinilor, arabilor, normanzilor, cavalerilor de Saint-Jean, francezilor și, în cele din urmă, britanicilor, obținând independența în 1964 și devenind republică în 1974. [i] A devenit membră a Uniunii Europene (UE) în 2004, ceea ce a dus la o serie de reforme pentru dezvoltarea socială în ceea ce privește educația, sănătatea și statutul socio-economic, în vederea îndeplinirii criteriilor UE. [ii] În acest sens, accesul la o educație de calitate a crescut în mod general pentru elevi, iar ca urmare, aceștia sunt mai bine pregătiți după terminarea învățământului obligatoriu.
Caracteristicile sistemului de învățământ din Malta
„Legea educației”, în conformitate cu capitolul 327 din Legile Maltei, prevede că educația este obligatorie pentru toți copiii și tinerii din Malta cu vârste cuprinse între cinci și șaisprezece ani, împărțită în șase ani de învățământ primar, urmați de cinci ani de învățământ secundar. Părinții au libertatea de a-și trimite copiii fie la școli publice, de stat, fie la școli administrate de biserică, care sunt cu program complet și în mare parte gratuite, fie la școli private care necesită taxe de școlarizare anuale. [iii] Există, de asemenea, o promovare și o ofertă puternică de educație și îngrijire a copiilor de vârstă mică (ECEC) de la naștere până la vârsta de trei ani, urmată de centre de grădiniță care ajută copiii să se pregătească pentru a intra cu ușurință în învățământul primar, existând un total de 143 de centre de îngrijire a copiilor înregistrate până în noiembrie 2019. [iv]
Învățământul primar constă în clase cu abilități mixte, care combină cele trei materii de bază: engleză, matematică, malteză și științe, religie/etică și educație fizică. Acesta include competențe transversale precum e-learning, dezvoltare durabilă, educație interculturală, antreprenoriat, creativitate și inovare. [v] Acest nivel există în cadrul „rețelelor de colegii” de stat, care facilitează fluxul copiilor care frecventează aceleași școli primare și secundare într-o anumită proximitate geografică, utilizând liste de verificare specifice pentru a evalua alfabetizarea, aritmetica și alfabetizarea electronică între clasa întâi și clasa a treia, împreună cu evaluări formative continue prin intermediul „End of Primary Benchmark” (Criteriul de referință pentru sfârșitul ciclului primar) pentru cele trei materii de bază. [vi]
Învățământul secundar este împărțit în secundar inferior și secundar superior. Primul durează doi ani și este denumit „școală gimnazială”, incluzând cele trei materii de bază, precum și geografie, istorie, religie/etică, fizică, PSCD (dezvoltare personală, socială și profesională), artă, limbi străine (de exemplu, italiană, germană, franceză, arabă, spaniolă) și așa mai departe. Învățământul secundar superior constă, în general, în participarea elevilor la cursuri opționale alese în al doilea an de gimnaziu, alături de o limbă străină și o disciplină științifică la alegere.[vii] Acest nivel se bazează pe forme de evaluare continuă și examene anuale stabilite la nivel central la sfârșitul fiecărui an, culminând cu examenele naționale pentru obținerea certificatului de învățământ secundar (SEC) organizate de comisia Matriculation and Secondary Education Certificate (MATSEC) a Universității din Malta (UOM), în cadrul cărora toți elevii în vârstă de șaisprezece ani susțin examene axate pe cele trei materii de bază și pe materiile opționale alese pentru a obține calificări recunoscute în Malta și de Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (EQF).[viii]
Învățământul postliceal asigură elevilor care nu au reușit să promoveze examenele SEC o a doua șansă prin programe de recuperare la școala Guze Ellul Mercer (GEM) 16+ sau la liceele din Malta și Gozo. De asemenea, aceasta implică faptul că elevii care au promovat cele trei materii de bază și alte trei materii pot opta pentru a obține niveluri superioare de educație în cadrul programelor de doi ani, fie la Junior College, fie la Giovanni Curmi Higher Secondary, în vederea pregătirii pentru învățământul terțiar la UOM prin examenele de nivel avansat și intermediar; sau pot adopta o abordare mai practică, frecventând Malta College of Arts, Știință și Tehnologie (MCAST), care oferă o gamă largă de programe profesionale, diplome și grade în știință, inginerie, contabilitate și TIC; sau Institutul de Studii Turistice (ITS), axat pe industria turismului ca pilon principal al economiei Maltei. [ix]
UOM oferă o gamă diversă de programe de licență, masterat și doctorat, axate în mod tradițional pe drept, medicină, comunicare, psihologie și științe umaniste. Recent, universitatea s-a extins în noi domenii digitale, precum tehnologia blockchain și securitatea cibernetică.[x] Cu toate acestea, alte instituții publice și private concurează cu UOM, vizând cerințele pieței de nișă pentru educația adulților, după cum se poate observa din programele oferite de Centrul pentru Arte Liberale și Științe al UOM, precum și de Universitatea de a Treia Vârstă (U3E), care oferă programe provocatoare pentru consolidarea gândirii critice și a dobândirii de competențe.[xi]
Acest sistem se mândrește cu o structură solidă axată pe educația pentru toți, pentru a facilita intrarea pe piața muncii, asigurând accesul gratuit pe tot parcursul studiilor și asistență guvernamentală semnificativă, cum ar fi manuale și transport gratuit, precum și burse de întreținere și indemnizații lunare pentru cei care continuă studiile la niveluri superioare. [xii] Este evident că Malta a făcut pași importanți pentru a investi masiv în sistemul său de învățământ, având una dintre cele mai mari cheltuieli publice generale pentru educație, de 14,2%, și dedicând 5,3% din produsul intern brut (PIB) educației, ceea ce este peste mediile UE de 10% și, respectiv, 4,7%. [xiii] Cu toate acestea, în ciuda acestor progrese pozitive, sistemul rămâne puternic împovărat în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință, educatorii săi făcând față ritmului rapid al reformelor și creșterii semnificative a migranților.
Nerespectarea standardelor educaționale
Datele din 2009 și 2018 din Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) și rezultatele calculate de Eurostat evidențiază faptul că procentul elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, scriere, matematică și științe a rămas cu mult peste media UE, situându-se la 35,6 %, 29,1 % și, respectiv, 32,5 %. Nivelul de citire și scriere în limba engleză al copiilor din clasa a V-a din școlile primare arată că 65,8 % dintre ei puteau vorbi engleza, uneori la un nivel superior celui C1, dar 32,8 % dintre copii prezentau deficiențe la scriere la nivelul A1. [xiv] În plus, datele din 2011 ale studiului Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS), realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Rezultatelor Educaționale (IEA), au clasat Malta pe locul 35 din 45 de țări participante la studiu. Nivelul de alfabetizare al elevilor este comparabil cu cel din Trinidad și Tobago, 25 % dintre aceștia obținând rezultate slabe la citirea în limba engleză. Media notelor la citirea în limba malteză a fost mai slabă decât media notelor la citirea în limba engleză, ceea ce evidențiază o discrepanță între instituțiile de stat și cele confesionale și private.[xv] Această din urmă problemă se datorează lipsei de resurse, Bonnici (2021) explicând în articolul său că „Malta a creat un mediu în care unii elevi au acces la resurse mai bune pur și simplu pentru că își permit acest lucru”. Acest lucru demonstrează că educația este inegală în școlile de stat, o opinie confirmată de studiul Comisiei Europene din 2020. Studiul sugerează că diferența dintre școlile de stat și cele private sau bisericești este de până la doi ani de predare. [xvi] În ciuda reformelor specifice, sălile de clasă rămân destul de mari, politicile limitând numărul de elevi la 26 per clasă, dar fără a aborda raportul profesor-elev, care se situează printre cele mai scăzute din UE. Acesta era de 12,8, 6,5 și 7,5 pentru nivelurile primar, gimnazial și liceal în 2019, oferind o indicație indirectă a atenției individuale acordate elevilor. [xvii]
O altă problemă istorică pentru Malta a fost rata ridicată a abandonului școlar timpuriu (ESL), pe care Eurostat a definit-o ca „persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, care nu au cel puțin echivalentul diplomelor SEC (notele 1-7) la cinci materii diferite și care nu urmează studii sau formare profesională”. Situată la 33 % în 2005, aceasta a scăzut la 16,7 % în 2020, Malta rămânând cu a doua cea mai mare rată și peste valoarea de referință a UE de 10 %.[xviii] Rata de ocupare a forței de muncă a persoanelor cu un nivel scăzut de educație este de 71,7 %: cea mai ridicată din UE, ceea ce explică de ce abandonul școlar este o problemă persistentă. Acest lucru arată că, chiar și cu puține calificări, oamenii au găsit totuși locuri de muncă în industria turismului, care, pe lângă faptul că este slab remunerată, împiedică și succesul politicilor care vizează reducerea raportului cost-beneficiu al înscrierii la niveluri superioare de educație, așa cum sugerează unii cercetători, expunând această categorie la riscul de excluziune socială și șomaj în viitor, pe măsură ce se dezvoltă noi industrii.[xix] Aceasta poate fi, de asemenea, o problemă generațională. O treime din totalul forței de muncă are un nivel de educație secundară, în timp ce 50 % rămân fără calificări SEC. În anul 2000, 7,4 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani au obținut calificări terțiare, procentul crescând la 39,7 % până în 2020. Aceasta din urmă a reprezentat un obiectiv de referință atins cu succes, care a inclus o diferență de gen de 46,5% dintre femei care au obținut studii superioare, comparativ cu 34,1% dintre bărbați.
Eșecul ridicat al elevilor la materiile de bază MATSEC la nivel secundar și postsecundar indică eșecul sistemului de a atinge obiectivele de referință. În 2021, 17% (642 din 3706), 18% (762 din 4162) și 14% (575 din 4086) dintre elevi au picat la malteză, matematică și engleză, în comparație cu rezultatele din 2019, care au fost de 19%, 17% și, respectiv, 12%. Fostul ministru al Educației, Justyne Caruana, a declarat că acest eșec nu poate fi atribuit epidemiei de Covid-19 din 2020.[xxi] Ca reacție la acest lucru, guvernul a anunțat o decizie a UOM potrivit căreia pentru a intra la Junior College elevii nu vor mai fi obligați să promoveze toate materiile de bază, o limbă străină și o materie științifică, ci va fi suficientă promovarea unei singure materii de bază. Această decizie a stârnit reacții negative din partea părților interesate, în special din partea Sindicatului Profesorilor din Malta (MUT), care nu a fost consultat. Aceștia au contestat decizia, considerând-o o tactică electorală, având în vedere că la alegerile parlamentare din 2022 tinerii de 16 ani au avut dreptul să voteze pentru prima dată. [xxii] Guvernul susține decizia, deoarece aceasta poate aborda în mod pozitiv problema ESL, în măsura în care nivelurile superioare de educație reprezentau o barieră pentru tineri. Cerințele pentru admiterea la UOM rămân în continuare o barieră în acest sens, dar mulți se întreabă dacă aceasta este direcția pe care ar trebui să o ia educația.
Educatorii incapabili să facă față
Nu există suficienți profesori pentru a se ocupa de toți elevii, în special pentru cele trei materii de bază;[xxiii] cu toate acestea, în loc să privim educația ca pe un așa-numit „bastion elitist” și să punem dezvoltarea educațională exclusiv pe umerii educatorilor, o abordare mai bună ar fi aceea de a aborda dezechilibrele atitudinale și sistematice legate de modul în care sunt tratați educatorii în Malta. Este o problemă de atitudine în sensul că profesia este considerată una dintre cele mai joase și mai puțin respectate în societatea malteză, ceea ce afectează instruirea crucială pe care elevii o primesc de la educatori, o problemă amplificată de faptul că părinții și comunitățile sociale, pentru o lungă perioadă de timp și până de curând, nu au dorit să se implice în educația copiilor lor și în viitorul pieței muncii, riscând să agraveze inegalitățile socio-economice. [xxiv] Pe de altă parte, în ultimii trei ani, MUT, alături de alții, a criticat reformele guvernamentale introduse fără consultarea lor, fără a oferi formare și dezvoltare profesională pentru noile reforme, iar aceste reforme nu au avut până acum succesul de a câștiga sprijinul educatorilor, aceștia argumentând că ritmul rapid este similar cu o „cursă de șoareci” care duce la „oboseala reformelor”. [xxv] Acesta este motivul pentru care educatorii se simt epuizați de volumul de documente pe care trebuie să le trateze cu prioritate față de alte responsabilități esențiale, fiind astfel incapabili să abordeze lipsa de disciplină și comportamentul inadecvat al elevilor în sălile de clasă. În schimb, ei solicită ca reformele să nu se concentreze exclusiv pe elevi, ca o modalitate de a ocoli necesitatea unei abordări echilibrate care să țină seama și de nevoile educatorilor, un motiv crucial pentru care mulți educatori părăsesc acest domeniu.[xxvi]
Studiul realizat de dr. Chircop în 2020 s-a concentrat asupra modului în care educatorii construiesc o imagine a societății malteze în sala de clasă și a revelat modul în care ritmul rapid al reformelor socio-economice de la aderarea Maltei la UE, prin introducerea divorțului, uniunea civilă, căsătoria între persoane de același sex, modificările politicilor de migrație și chiar recentă legalizare a producției de cânepă, a lăsat educatorii cu o dublă sarcină de a concilia aceste schimbări cu propriile sisteme religioase, culturale și morale, crescând indirect barierele în calea creării unei societăți mai tolerante în interiorul și în afara școlilor. [xxvii] Acest lucru riscă să sistematizeze problemele legate de rasism și excluderea anumitor orientări sexuale care persistau în societate, dar care au devenit mai pronunțate și mai vizibile în ultimele două decenii, transformându-se în granițe bine stabilite între „noi” și „ei”, din cauza temerilor că identitatea malteză se va detașa de rădăcinile sale culturale, religioase și sociale în schimbul unei identități mai moderne, europene sau chiar nord-africane și mediteraneene, legate de istoria Maltei și de relațiile sale cu diverse culturi. [xxviii] Aceasta indică o problemă transversală mai amplă care există în Malta din 2002, și anume creșterea populației străine în țară.
De la necesitate economică la rasism
Tema rasismului în Malta are un caracter contradictoriu, întrucât, în trecut, piața muncii avea nevoie de persoane cu înaltă calificare, care nu existau în rândul populației malteze, și a devenit dependentă de atragerea de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de competențe, dependență care continuă și astăzi odată cu cea mai recentă evoluție a pieței industriei jocurilor de noroc (aproximativ 60 % din angajații acesteia fiind străini). [xxix] Atitudinile rasiste au devenit mai răspândite datorită faptului că populația străină a crescut de la 14 725 în 2008 la 83 267 în 2019, sau de la 4 % din populația totală malteză la 17 %. Aceasta a adăugat presiune asupra celor 1.322 de locuitori pe kilometru pătrat – semnificativ mai mult decât în Regatul Unit, cu 244,3 locuitori/km2, sau Italia, cu 19,2 244,3 locuitori/km2. Acest lucru s-a reflectat în școli, deoarece mai mulți elevi din țări terțe (TNC) din Siria, Libia și Serbia s-au înscris la școli din nordul, portul nordic și districtele sud-estice ale Maltei, cum ar fi St. Theresa College, St. Benedict College și St. Clare College. [xxx] În ciuda limitărilor sale, un studiu realizat de Frendo în 2021 a evidențiat semne clare de excludere și discriminare împotriva elevilor migranți din învățământul postliceal, aceștia fiind tratați diferit de colegii lor din clasă din cauza culorii pielii sau a îmbrăcămintei, fiindu-le adresate întrebări rasiste de către educatori și fiind făcuți invizibili prin utilizarea limbii malteze ca limbă de predare, concluzionând că aceiași indicatori culturali și etnici pot fi prezenți și în alte niveluri de învățământ.[xxxi]
Rasismul este o problemă critică care trebuie abordată prin oferirea de dezvoltare profesională și formare suplimentară cadrelor didactice în ceea ce privește metodele pedagogice și predarea limbii, precum și prin satisfacerea nevoilor educaționale și emoționale ale celor care pot suferi de traume din cauza călătoriei lor migratorii sau a experiențelor de abuz, creând un mediu intercultural, mai degrabă decât unul multicultural, de asimilare. În plus, sistemul educațional mai larg din Malta trebuie să crească alocarea de resurse și să se concentreze pe școlile și districtele care deservesc grupuri concentrate de elevi străini. Acest lucru ar pune la încercare percepția mai largă conform căreia străinii reprezintă o „amenințare” pentru cultura, limba și perspectivele de angajare ale acestora. [xxxii]
Concluzie
Fiind născut, crescut și educat în sistemul de învățământ din Malta, am întâlnit aceste probleme în mod direct și m-am împrietenit cu mulți educatori actuali și viitori din domeniu, care dezbat și discută public aceste probleme actuale. Sistemul în sine și-a găsit echilibrul de-a lungul anilor și există dovezi clare că generațiile trecute, actuale și viitoare au acces pozitiv la o educație de calitate. Cu toate acestea, sistemul trebuie să umple lacunele rămase, deoarece toate părțile implicate sunt neglijate. Există o nevoie serioasă ca toate părțile interesate să se reunească pentru a reevalua metodele de predare, conținutul, formarea și numărul de studenți, pentru a se asigura că toți beneficiază de sistem așa cum s-a intenționat inițial.
Bibliografie:
[i] Fenech, C. & Seguna, A. (2020) ‘Internationalisation of Maltese Society and Education’. Malta Journal of Education, Vol. 1(1), pp. 31-32.
[ii] Ibid., p. 30; see also Chircop, L. (2020) ‘Educators’ Constructions of Maltese Society’. Malta Journal of Education, Vol. 1(1), pp. 59-60; Gauci, T. M. (2021) ‘An Analysis of Educational Attainment in Malta: Policy Note’. Central Bank of Malta, pp. 4 & 12-13; see also European Commission (2019) ‘Education and Training Monitor 2019: Malta’, pp. 5-6.
[iii] European Commission, ‘Malta: Organisation of the education system and of its structure’. Eurydice. Available online from: https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/organisation-education-system-and-its-structure-49_en#:~:text=Education%20in%20Malta%20is%20compulsory,five%20years%20of%20secondary%20education. [Accessed 29/04/2022].
[iv] Ibid.
[v] Ibid.
[vi] Ibid.
[vii] Ibid.
[viii] Ibid.
[ix] Ibid.
[x] Ibid.
[xi] Ibid.; see also Mayo, P. (2012) ‘Adult Education in Malta: Challenges and Prospects’. Journal of Adult Continuing Education, Vol. 18(1), p. 52.
[xii] Ibid.; see also Gauci, p. 5; see also Mayo, p. 58.
[xiii] Gauci, p. 22; see also European Commission (2019), p. 7; see also Bonnici, J. (2021) ‘Malta’s Educational System is Failing While We Play Dumb’. Lovin Malta. Available online from: https://lovinmalta.com/opinion/analysis/maltas-educational-system-is-failing-while-we-play-dumb/ [Accessed on 30/04/2022].
[xiv] European Commission (2019), p. 5; see also European Agency for Special Needs and Inclusive Education, ‘Raising the Achievement of All Learners in Inclusive Education – Country Report: Malta’, p. 2.
[xv] European Agency for Special Needs and Inclusive Education, pp. 5-6.
[xvi] Bonnici; see also European Commission (2020) ‘Equity in School Education in Europe: Structures, Policies and Student Performance’, pp. 65 & 239-240.
[xvii] Gauci, pp. 22-23.
[xviii] Ibid., p. 4; see also European Agency for Special Needs and Inclusive Education, p. 6; see also Carabott, S. (2019) ‘Malta with Second Largest Number of Early School Leavers in Europe’. Times of Malta. Available online from: https://timesofmalta.com/articles/view/malta-with-second-largest-number-of-early-school-leavers-in-europe.708292#:~:text=Malta%20has%20the%20second%20largest,2018%2C%20according%20to%20European%20data. [Accessed on 30/04/2022].
[xix] Ibid., pp. 10-11 European Commission (2019), pp. 8-9; see also Bonnici.
[xx] Ibid., pp. 8-11; see also European Agency for Special Needs and Inclusive Education, p. 4; see also Carabott.
[xxi] Fenech, J. (2021) ‘MATSEC Results to be Evaluated to Find Reasons for Poor Outcome – Education Minister’. Independent. Available online from: https://www.independent.com.mt/articles/2021-08-27/local-news/MATSEC-results-to-be-evaluated-to-find-reasons-for-poor-outcome-Education-Minister-6736236248 [Accessed on 30/04/2022].
[xxii] Farrugia, C. (2022) ‘Junior College No Longer Requires Passes in All Three Core Subjects’. Times of Malta. Available online from: https://timesofmalta.com/articles/view/junior-college-no-longer-requires-passes-in-all-three-core-subjects.943710#:~:text=Students%20previously%20needed%20passes%20in%20Maltese%2C%20English%20and%20Maths&text=Students%20applying%20to%20enter%20Junior,one%20of%20three%20science%20subjects. [Accessed on 30/04/2022].
[xxiii] Times of Malta (2019) ‘The Failing Education System’. Available online from: https://timesofmalta.com/articles/view/the-failing-education-system.701290 [Accessed 30/04/2022].
[xxiv] Ibid.; see also Bonnici; see also Vella, L. (2021) ‘Teachers Call for Action on Expert’s Report on State School Educators’ Challenges’. Malta Today. Available online from: https://www.maltatoday.com.mt/news/national/111164/teachers_call_for_action_on_experts_report_on_state_school_educators_challenges#.Ym1EO9pBzIV [Accessed on 30/04/2022].
[xxv] Vella (2021); see also Vella, Matthew (2020) ‘Teachers Left Breathless by Reforms “Rat Race”, Says Union Boss’. Malta Today. Available online from: https://www.maltatoday.com.mt/news/national/100137/teachers_left_breathless_by_reforms_rat_race#.Yme-htpBzIW [Accessed on 30/04/2022].
[xxvi] Ibid.; see also Vella (2020); see also General Workers’ Union Malta, ‘Study: “Challenges that Educators Face”’. Available online from: https://gwu.org.mt/en/study-challenges-that-educators-face/ [Accessed on 30/04/2022].
[xxvii] Chircop, L. (2020) ‘Educators’ Constructions of Maltese Society’. Malta Journal of Education, Vol. 1(1), pp. 57-66.
[xxviii] Ibid., pp. 57, 59, 60 & 67-69.
[xxix] Times of Malta (2019); see also Bonnici.
[xxx] Fenech & Seguna, pp. 29-30, 34-38 & 40-41.
[xxxi] Frendo, F. (2021) ‘Reflections on the Little Rock: Assessing Migrant Inclusion in Maltese Post-Secondary Education’. Malta Journal of Education, Vol. 2(2), pp. 143, 145 & 150-153.
[xxxii] Ibid., pp. 154-155; see also Fenech & Seguna, pp. 40-41, 43-45 & 46.
