De la provocări la triumfuri: Narrativa educațională a Letoniei

Original : https://brokenchalk.org/from-challenges-to-triumphs-latvias-educational-narrative/

Scris de Anastasia Bagration-Gruzinski

Tradus de Iasmina-Măriuca Stoian

Educația joacă un rol vital în dezvoltarea și prosperitatea oricărei națiuni. În Letonia, o țară baltică din Europa de Nord cu o populație de 1,9 milioane de locuitori, era post-sovietică a adus oportunități de creștere și reformă în diverse sectoare. Cu toate acestea, pe măsură ce Letonia s-a angajat pe calea independenței, s-a confruntat cu provocări semnificative în cadrul sistemului său educațional. Acest articol analizează diversele provocări cu care se confruntă Letonia în domeniul educației și propune potențiale soluții pentru a asigura un viitor mai luminos tinerilor și națiunii în ansamblu.

Calitatea educației

Una dintre principalele provocări care afectează sistemul educațional din Letonia este calitatea inegală a educației. Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri de-a lungul anilor, performanța medie a elevilor letoni la evaluările internaționale, cum ar fi Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), continuă să rămână în urma mediei Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

De exemplu, Letonia s-a clasat pe locul 30 din 79 de țări la matematică, științe și lectură în evaluările PISA 2018 și pe locul 21 în evaluările PISA 2022. Astfel de tendințe evidențiază probleme subiacente în cadrul metodologiilor de predare, al elaborării programelor școlare, al practicilor de evaluare și al mediilor de învățare care necesită atenție și reforme. Formarea insuficientă a cadrelor didactice și finanțarea limitată a educației contribuie la această provocare.

Disparități regionale

Sistemul educațional din Letonia prezintă disparități regionale semnificative în ceea ce privește accesul la o educație de calitate. Zonele rurale și orașele mici, în special Latgale – cea mai săracă regiune, suferă din cauza resurselor educaționale inadecvate. Printre acestea se numără lipsa cadrelor didactice bine pregătite, infrastructura școlară degradată, lipsa accesului la tehnologie, opțiuni limitate de cursuri și facilități de învățare inadecvate, cum ar fi biblioteci sau laboratoare.

De exemplu, școlile din zona rurală Aluksne aveau 10 profesori la 100 de elevi în 2020, în comparație cu doar 6 profesori la 100 de elevi în orașul Riga. O astfel de inegalitate în ceea ce privește oportunitățile bazate pe localizarea geografică este un motiv serios de îngrijorare și necesită intervenții imediate în ceea ce privește politicile și alocarea resurselor.

Lipsa cadrelor didactice

La fel ca multe țări din întreaga lume, Letonia se confruntă cu o lipsă acută de cadre didactice calificate în toate domeniile, ceea ce agravează provocările educaționale. Salariile mici, oportunitățile limitate de dezvoltare profesională, volumul mare de muncă și condițiile de lucru stresante contribuie la lipsa noilor veniți în profesia de profesor.

De exemplu, salariul mediu lunar pentru profesori a fost de doar 930 EUR în 2019, cu aproape 25 % sub media națională. Subiecte precum matematica, științele, limbile străine și competențele profesionale se confruntă cu deficite deosebit de grave. Consecințele deficitului de cadre didactice sunt de mare amploare, având un impact negativ asupra calității educației și a rezultatelor elevilor.

Limba de predare

Diversitatea etnică a populației Letoniei, inclusiv o minoritate rusofonă semnificativă care reprezintă peste 30 % din populație, reprezintă o provocare în ceea ce privește politicile privind limba de predare. Actuala politică educațională națională acordă prioritate limbii letone ca principal mediu de instruire. Acest lucru poate dezavantaja elevii din mediul rusesc sau din alte minorități lingvistice, care au probleme cu limba letonă la nivel academic.

Criticii susțin că această barieră lingvistică poate duce la rezultate și evaluări educaționale mai slabe pentru elevii vorbitori ai limbilor minoritare. Prin urmare, echilibrul dintre păstrarea limbii naționale și principiile echității și incluziunii rămâne o dilemă persistentă.

Abandonul școlar timpuriu

Letonia are una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, cu peste 8 % din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani clasificați ca părăsind timpuriu școala în 2020. Această întrerupere prematură a educației limitează grav viitoarele perspective de studii superioare și de angajare ale elevilor în economia cunoașterii de astăzi.

Factori complecși precum sărăcia, dificultățile de învățare, problemele familiale, handicapurile sau prejudecățile culturale contribuie la abandonul școlar timpuriu. Pentru a aborda această problemă urgentă, este necesar să se identifice și să se abordeze cauzele sale profunde, cu multiple fațete.

Soluții posibile la provocările educaționale ale Letoniei:

Formarea cadrelor didactice și dezvoltarea profesională

Investiția în programe riguroase de formare a cadrelor didactice înainte și în timpul serviciului este esențială pentru îmbunătățirea calității educației în Letonia. Oferirea de oportunități ample profesorilor de a învăța pedagogii moderne, competențe în domeniul tehnologiei educaționale, cunoștințe despre conținutul disciplinei și strategii de gestionare a clasei poate avea un impact pozitiv asupra calității predării și învățării elevilor.

Stimulente precum creșterile salariale pentru dezvoltarea profesională, reducerea volumului de muncă pentru noii profesori și acoperirea costurilor de formare pot încuraja perfecționarea continuă. Letonia trebuie să ridice nivelul profesiei didactice și să le permită profesorilor să ofere o educație excepțională.

Alocarea echitabilă a resurselor

Pentru a atenua disparitățile regionale, guvernul leton trebuie să acorde prioritate alocării echitabile a resurselor educaționale, inclusiv profesorilor calificați, modernizării infrastructurii, tehnologiilor de învățare și materialelor didactice. Formulele de finanțare bazate pe nevoi pot contribui la asigurarea faptului că școlile rurale primesc resurse care corespund cerințelor elevilor lor. Modernizarea facilităților și a dotărilor școlilor rurale este esențială pentru a reduce decalajul urban-rural.

Educație multilingvă

Promovarea educației multilingve bazate pe competențe este esențială pentru a răspunde nevoilor populației diverse a Letoniei. Elevii ar trebui să construiască o bază solidă în letonă, dobândind în același timp competențe în limbi precum engleza și rusa, pentru a prospera într-o lume globalizată. Introducerea de programe bilingve imersive, recrutarea de profesori multilingvi și încurajarea programelor de schimb pot sprijini o viziune multilingvă incluzivă.

Educație profesională

Letonia ar trebui să consolideze și să promoveze programele de educație și formare profesională (VET) ca o cale viabilă pentru elevi. VET oferă competențe relevante pentru meserii și cariere precum inginerie, IT, sănătate, afaceri, ospitalitate și altele. Învățarea la locul de muncă prin intermediul uceniciei și al parteneriatelor cu industria poate stimula capacitatea de inserție profesională. Promovarea VET prin inițiative de orientare profesională și evidențierea beneficiilor sale este imperativă.

Programe de intervenție timpurie

Punerea în aplicare a unor programe specifice de intervenție timpurie este vitală pentru identificarea și sprijinirea elevilor cu risc de abandon școlar. Serviciile de consiliere academică, socială, psihologică și profesională îi pot ajuta pe elevii aflați în dificultate să depășească provocările. Inițiative precum școlile vocaționale sau alternative, opțiunile de învățare online/de la distanță și programele de studiu sau evaluările modificate îi pot reangaja pe elevii deconectați. Un sistem holistic de sprijin poate readuce elevii pe drumul cel bun.

Cooperarea internațională

Cooperarea internațională oferă o perspectivă inestimabilă asupra celor mai bune practici la nivel mondial care pot contribui la reformele educaționale din Letonia. Participarea la programe de schimb, parteneriatul cu experți internaționali în educație și explorarea inițiativelor de succes ale sistemelor școlare performante din întreaga lume pot accelera îmbunătățirile. OCDE și UE oferă orientări tehnice importante și platforme de rețea.

Implicarea părinților

Școlile ar trebui să încurajeze în mod activ participarea părinților la educație prin comunicare frecventă și ateliere privind sprijinirea învățării copiilor. Echiparea părinților cu instrumente precum auxiliare de lectură, tehnici de disciplinare și strategii de predare a temelor favorizează crearea unor medii pozitive de învățare acasă. Întâlnirile regulate părinte-profesor și oportunitățile de voluntariat pot consolida parteneriatele familie-școală și rezultatele elevilor.

Integrarea tehnologiei

Integrarea tehnologiilor digitale, cum ar fi platformele de învățare online, simulările interactive, aplicațiile educaționale și instrumentele de creație multimedia, poate îmbunătăți instruirea și învățarea. Totuși, acest lucru necesită investiții în infrastructură, formarea profesorilor, conținut electronic bine conceput și acces echitabil al elevilor. Îmbinarea elementelor online cu predarea tradițională la clasă poate face învățarea atractivă, colaborativă și adaptată nevoilor diverse.

Mecanisme de asigurare a calității

Cadrele solide de asigurare a calității sunt esențiale pentru monitorizarea și evaluarea performanței școlare, a practicilor profesorilor și a rezultatelor elevilor. Evaluările standardizate, inspecțiile, sondajele și obiectivele de performanță pot contribui la identificarea domeniilor de îmbunătățire. Analiza datelor ar trebui să orienteze reformele bazate pe dovezi și alocarea resurselor. Schimbul de bune practici între școlile cu performanțe ridicate și cele cu dificultăți facilitează, de asemenea, creșterea.

Reforme ale educației

Reformele fundamentale sunt imperative pentru a aborda provocările sistemice adânc înrădăcinate. Inițiativele politice ar putea cuprinde modernizarea programelor de învățământ, ridicarea statutului profesorilor, implementarea unor structuri de finanțare echitabile, îmbunătățirea învățământului profesional și crearea unor politici lingvistice favorabile incluziunii. O foaie de parcurs pe termen lung pentru reforme etapizate, cu obiective clare și sisteme de monitorizare, poate determina schimbări cu impact.

Creșterea investițiilor publice

Resursele financiare publice adecvate sunt esențiale pentru executarea reformelor cu impact, modernizarea infrastructurii, sprijinirea cadrelor didactice și îmbunătățirea calității generale. Finanțarea educației în Letonia rămâne sub media UE. Factorii de decizie politică trebuie să facă din educație o prioritate absolută în bugetele anuale. Suplimentarea cu sprijin din partea părinților, a comunităților și a sectorului privat poate crea sinergii.

În concluzie, principalele provocări ale Letoniei în domeniul educației includ calitatea inegală, disparitățile regionale, deficitul de cadre didactice, barierele lingvistice și abandonul școlar timpuriu ridicat. Abordarea acestor probleme necesită o abordare multidimensională care să includă dezvoltarea cadrelor didactice, alocarea echitabilă a resurselor, instruirea multilingvă, formarea profesională, intervențiile preventive, adoptarea tehnologiei digitale, cadrele de asigurare a calității, investițiile publice și colaborarea internațională. Investiția în astfel de soluții poate permite tinerilor letoni să exceleze pe plan academic și profesional, promovând în același timp o creștere favorabilă incluziunii. Educația este fundamentul progresului, competitivității și prosperității Letoniei în economia globală a secolului XXI. Prin reforme cuprinzătoare și eforturi colective din partea tuturor părților interesate, Letonia poate transforma provocările sistemului său educațional în triumf.

O mențiune specială se adresează prietenei mele dragi, Ana Mamaladze, ale cărei idei și discuții valoroase au sporit considerabil profunzimea cercetării mele.

Educational Challenges

Provocările educaționale în Portugalia: Provocările atenuării inegalităților socio-economice

Scris de Agnes Amaral

Tradus de Iasmina Stoian

Introducere

La sfârșitul anilor 1990, discuția privind educația în Portugalia se concentra pe necesitatea unei școli pentru toți, ceea ce implica trecerea la o educație mai interculturală. Acest lucru a făcut ca școlile bilingve să devină un model renumit, care s-a dezvoltat în țară în ultimii ani. Pentru secolul XXI, discuțiile au vizat orientarea educației copiilor în cadrul unei politici sociale și dezvoltarea dincolo de spațiul școlar. De exemplu, garantarea asistenței oferite începând cu vârsta de 11 luni, acordarea priorității educației în viața tuturor și adoptarea unui model de educație pe tot parcursul vieții. În plus, au fost întreprinse acțiuni pentru prevenirea abandonului școlar timpuriu. Conferința organizată în 2007 de Ministerul Educației din Portugalia[1] a fost relevantă în evidențierea acestor provocări și a altora din acea perioadă. Prioritatea guvernului a devenit o creștere mai inteligentă, mai durabilă și mai incluzivă în domeniul educației. Pentru a realiza securitatea socială, cum ar fi garantarea locurilor de muncă. Crearea unei reorientări către învățarea centrată pe elev, pentru a-i face capabili să facă față provocărilor competitivității și utilizării noilor tehnologii. Deși s-a înregistrat o creștere a clasamentului privind frecvența școlară și alfabetizarea în învățământul primar între 2021 și 2022, conform Raportului global privind diferențele de gen, inegalitatea în accesul la educație este încă o realitate. În Portugalia, contextul socio-economic al elevilor are un impact semnificativ asupra oportunităților lor academice.

Sursă: Fotografie de Kelly Sikkema pe Unsplash

Consecințele pandemiei de COVID-19

Din cauza pandemiei de COVID-19, a crescut numărul elevilor anxioși și vulnerabili, deoarece predarea la distanță a dus la reducerea interacțiunilor sociale între elevi. Consiliul Național al Educației (CNE) raportează că 23 % dintre elevi ar fi putut să nu participe în mod regulat la activitățile școlare în timpul învățământului la distanță. Acest lucru a afectat în principal elevii care dispuneau deja de resurse financiare sau sociale mai reduse. Una dintre problemele întâmpinate a fost lipsa accesului la platformele digitale și la mijloacele de acces la acestea.

Solicitanții de azil

Există unele cerințe educaționale impuse de Guvernul Portugaliei care complică participarea solicitanților de azil la educație. Este necesar să se dezvolte activități pedagogice pentru nevoile specifice ale acestor elevi. Se poate observa diferența de rezultate în cazul elevilor proveniți din medii mai puțin privilegiate, cum ar fi imigranții[1]. Bariera lingvistică este, de asemenea, considerată o provocare în aceste situații. Există date care arată că elevii străini repetă cursurile în școala primară și secundară mai des decât colegii lor.[2]

Conform raportului DGEEC (2020), Profilul școlar al comunităților rome 2018/2019, ratele de retenție și abandon școlar sunt mai mari în rândul elevilor romi decât în rândul populației generale (15,6 % în învățământul primar și 12,6 % în învățământul secundar, față de3,7 % și 12,9 % pentru întreaga populație școlară). [3]

Învățământul superior

Conform OCDE, Portugalia are unul dintre cele mai scăzute procente de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani care au absolvit cel puțin învățământul superior. Acest număr devine și mai mic atunci când se face o comparație între sexe. În timp ce în științele naturale numărul de studente a crescut, în domeniile afacerilor, managementului și dreptului numărul acestora rămâne scăzut. [4]

Șomajul și nivelul de studii

În comparație cu alte țări, Portugalia are o rată ridicată a șomajului în rândul persoanelor cu diplomă de licență[5]. Proporția adulților care sunt șomeri de cel puțin un an în rândul tuturor adulților șomeri cu studii sub nivelul secundar superior este relativ ridicată.[6] Aceștia se confruntă cu mai puține oportunități din cauza lipsei pieței muncii care să angajeze persoane calificate. Cu toate acestea, guvernul încearcă să îmbunătățească această realitate cu programe precum Qualifica[7], care are ca obiectiv principal îmbunătățirea nivelului de calificare al adulților, contribuind la progresul calificărilor populației și la îmbunătățirea capacității de inserție profesională a persoanelor. Dar aceasta nu este încă realitatea în țară, care urmărește să atingă obiectivul de inserție profesională al Uniunii Europene (60%) până în 2030.

Concluzie

Putem concluziona că Portugalia are multe rezultate în favoarea sa. De exemplu, a înregistrat o creștere a numărului de studenți în învățământul universitar, susținută de programul Adult Impulse și programul Young Impulse STEAM, care demonstrează eficacitatea acțiunilor.[8] Cu toate acestea, contextul economic și social al studenților rămâne o problemă care afectează în mod direct oportunitățile lor de acces la învățământul superior. Cu toate acestea, așa cum s-a menționat anterior, guvernul a depus eforturi pentru a atenua aceste inegalități, în special în învățământul superior, cum ar fi inițiativa de a semna un acord tripartit pentru a sprijini studenții din domeniile tehnologice în 2021 [9] și în învățământul preșcolar. O altă inițiativă a fost crearea unui plan de îngrijire care prevede extinderea accesului la educație pentru toți copiii de la vârsta de 3 ani, cu școlarizare obligatorie. Creșterea numărului de profesori în acest domeniu poate fi considerată un factor eficient pentru evoluția proiectului. Cu toate acestea, există încă unele regiuni care beneficiază de mai mult sprijin decât altele[10], aspect pe care Portugalia trebuie să îl abordeze pentru a atenua o fractură mai clară în dinamica educațională a țării.

Bibliografie:

[1] Leite, C. (n.d.). DESAFIOS QUE SE COLOCAM À ESCOLA EM PORTUGAL [Review of DESAFIOS QUE SE COLOCAM À ESCOLA EM PORTUGAL]. https://repositorio-aberto.up.pt/bitstream/10216/132320/2/444121.pdf

[1] Carreirinho, I. (2021). Country Report: Portugal (ECRE, Ed.) [Review of Country Report: Portugal]. European Council on Refugees and Exiles. https://asylumineurope.org/wp-content/uploads/2022/05/AIDA-PT_2021update.pdf

[2] Education and Training Monitor 2022. (n.d.). Op.europa.eu. https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2022/en/country-reports/portugal.html

[3] Direção-Geral de Estatísticas da Educação e Ciência. (n.d.). Direção-Geral de Estatísticas Da Educação E Ciência. Retrieved March 23, 2023, from https://www.dgeec.mec.pt/np4/97/

[4] Education GPS – Portugal – Overview of the education system (EAG 2019). (n.d.). Gpseducation.oecd.org. https://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?primaryCountry=PRT&treshold=10&topic=EO

[5] Education GPS – Portugal – Overview of the education system (EAG 2019). (n.d.). Gpseducation.oecd.org. https://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?primaryCountry=PRT&treshold=10&topic=EO

[6] Education GPS – Portugal – Overview of the education system (EAG 2019). (n.d.). Gpseducation.oecd.org. https://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?primaryCountry=PRT&treshold=10&topic=EO

[7] +eficaz. (n.d.). Portal Qualifica. Www.qualifica.gov.pt. Retrieved March 23, 2023, from https://www.qualifica.gov.pt/#/

[8] Education and Training Monitor 2022. (n.d.). Op.europa.eu. https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2022/en/country-reports/portugal.html

[9] ESTEL – Escola Profissional de Tecnologia e Eletrónica – Vídeos – E-volui. (n.d.). Retrieved March 23, 2023, from https://e-volui.pt/estel-videos/?dc=VideoEstel112

[10] Education and Training Monitor 2022. (n.d.). Op.europa.eu. https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2022/en/country-reports/portugal.html

translation

Saudi Arabia opens doors: expatriates on dependent visas now eligible to work in the education and health sector

Written by Iasmina Stoian

Introduction

Saudi Arabia has reached a milestone in its ongoing economic and social development plan. A new policy has been adopted allowing expatriates on dependent visas to work in the education and health sectors under specific conditions. In the past, during the Saudi Nationalization Program that emerged in 1985, also known as the Nitaqat program, the expatriates were largely restricted from the labour market, as employment for nationals was prioritized. Moreover, in 2017, it was imposed an Expat Dependent fee, requiring expatriated employed in the country to pay a supplementary tax for their dependents or companions. Thus, the life of expats was heavily impacted by this new change of policies.

Moreover, in Saudi Vision 2030, another governmental program launched in 2016, which will be further explained below, this new policy reflects a strategic move towards addressing the labour shortages, improving the quality of education in the country, and helping the better integration of expatriates in Saudi society and culture.

This new policy not only helps the labour shortages and fill the empty vacancies but also helps create a more inclusive and competitive labour market, especially in critical sectors, one example being the education sector, thus aligning perfectly with the targets enshrined in the Saudi Vision 2030.

Labour regulations, Saudization and Saudi Vision 2030

In the past, Saudi Arabia had strict regulations concerning expatriates living on their spouse’s visa and their dependents. Traditionally, they were not permitted to work in the country, as under the Saudization program, also known as Nitaqat, the focus was on giving the chance on job opportunities to Saudi nationals. This program was trying to reduce the dependency on foreign labour by incentivizing the employment of Saudi nationals in different sectors, firstly in private sectors, and later to others. Thus, in 2011 the Ministry of Labor introduced a resolution requiring all private companies in Saudi Arabia to meet specific quotas for employing Saudi nationals, with a compliance deadline set for 2013. However, by 2014, a significant number of expatriates had left the country, and over 200,000 private firms were shut down for failing to adhere to the Saudization or Nitaqat regulations. At the moment, two-thirds of country’s population comprises of Saudi nationals, while one-third comprises of expatriates (Javed 2024).

On the other hand, in 2016 Vision 2030 was launched, a plan that aimed at the diversification of Saudi Arabia economically, socially and culturally, and reduction of its dependency on oil. This project also aimed to address the labour shortage issue, through attracting more internationals to fill those vacancies. This newly adopted policy that allows expatriate dependents to work in the education and health systems is therefore a reflection of this ambitious vision.

Policy details – eligibility, application process and specific requirements

The new policy allowing expatriate dependents to work in country-specific sectors has strict eligibility criteria and steps that need to be followed for a successful application. To be eligible, dependents must fulfil certain age and qualification requirements, depending on the field, and must also possess a valid residency permit or visa. For example, expatriates over 18 years old who have a valid visa and are either a spouse, a relative of the spouse, or a legal guardian can start an application. The required educational accreditations depend on the position that is filled, and can be, for example, positions for teachers or administrative positions. Those professional accreditations must also be recognized by the Saudi authorities.

Applications for obtaining a work permit are processed through Ajeer, an electronic system for controlling temporary employment for expatriates. To this end, employers are allowed to issue work permits through the Ajeer platform provided that all legal requirements are fulfilled and the nature of employment falls within the goals of the Saudization program. This process further ensures that the dependent does not occupy jobs that need to be reserved for Saudi nationals, for which the regulations of Nitaqat will be applied.

As already mentioned, some posts in the education sector require that employees, depending on the post they would fill, should pass certain qualification examinations or become members of related professional bodies. These measures will ensure that expatriate dependents entering into the workforce are indeed qualified to contribute positively to the sector and maintain the standards expected in Saudi Arabian educational institutions. It is a very considered balance of inclusion and regulation, reflective of the broader efforts of the Kingdom to modernize its workforce while still prioritizing opportunities for its citizens.

Impacts on the education sector

This new policy has a significant impact on the country’s educational landscape. By addressing labour shortages, this policy aims to alleviate the strain on these crucial sectors, which have long struggled with staffing gaps. The influx of skilled expatriate teachers can enhance the quality of education by bringing diverse perspectives and expertise, enriching the learning environment for students.

However, cultural integration can impose a challenge. Cultural integration remains a concern, as expatriates must navigate and adapt to Saudi cultural norms while delivering education. Additionally, there may be competition with local workers, potentially leading to tensions over job opportunities and resources. The balance between leveraging the benefits of a diverse workforce and ensuring fair opportunities for Saudi nationals will be crucial. Effective management of these dynamics will be essential to maximize the positive impact on the education sector while addressing any potential issues that arise from this policy shift.

Impacts on the social and economic sectors

Apart from the educational landscape, there is also the broader economic and social consequence of granting expatriates who enter on a dependent visa the green light for working in the education and health sectors. This extends to enabling the larger family income of expatriate families by increasing the core budget they have at home, which then increases consumer spending and continues to help jolt the local economy forward.

Additionally, allowing dependents to work helps promote the better integration of expatriate families within the local community socially, improving a sense of belonging and increasing their participation in social and community activities. The result can be more mileage in cultural interaction and understanding between the expatriates and Saudi nationals. Opening such doors to expatriates shows that, in many ways, Saudi Arabia is moving in the right direction as far as economic and social development in the region.

Conclusions

In conclusion, the new policy in Saudi Arabia became the cornerstone towards addressing labour shortages and improving the quality of these two important sectors. This big step has also aligned with the broader objectives of Saudi Vision 2030 in bringing diversity into the economy, ensuring social integration, and fostering cultural exchange between expatriates and Saudi nationals. Though there are also challenges, such as cultural adaptation and competition with local workers, careful management and regulation will be needed to maximize the benefits. Overall, the policy underlines Saudi Arabia’s determination to modernize its workforce and create an inclusive, dynamic labour market.

1165 words

Keywords: Vision 2030, Nitaqat, expatriates, visa, education, labour market, health, Saudi Arabia, culture

References:

Rights, Migrant. 2024. “Saudi Arabia Allows Migrants on Family Visas to Work in the Health and Education Sectors.” Migrant Rights. https://www.migrant-rights.org/2024/08/saudi-arabia-allows-migrants-on-family-visas-to-work-in-the-health-and-education-sectors/.
Staff, and Staff. 2024. “Expatriates on ‘Dependent Visas’ Can Now Work in Saudi Education Sector – Education Middle East.” Education Middle East –. https://educationmiddleeast.com/news/expatriates-on-dependent-visas-can-now-work-in-saudi-education-sector/.
“Saudi Arabia Allows Employment of Expatriate Dependents in Health and Education Sectors.” 2024. Saudigazette. https://saudigazette.com.sa/article/644547.
2024. “Saudi Employment Law Update: KSA Allows Employment of Expatriate Dependents in Health and Education Sectors.” Tasheel Law Firm. https://tasheellawfirm.com/saudi-employment-law-update-ksa-allows-employment-of-expatriate-dependents-in-health-and-education-sectors/.
“The Education System in Saudi Arabia | Expatica.” 2024. Expatica Saudi Arabia. https://www.expatica.com/sa/education/children-education/education-system-in-saudi-arabia-73178/.
Javed, Anam. 2024. “What Is Saudization? Guide to Saudization And The Nitaqat Program.” Qureos Hiring Guide. https://www.qureos.com/hiring-guide/guide-to-saudization-nitaqat-program.

Educational Challenges in Malta (Romanian)

Provocări educaționale în Malta

Scris de Karl Baldacchino

Editat de Olga Ruiz Pilato

Tradus de Iasmina-Măriuca Stoian

Introducere

Republica Malta este o mică insulă situată în Marea Mediterană, chiar sub Sicilia, la est de Tunisia și deasupra Libiei. Din punct de vedere istoric, a servit drept poartă de acces între Africa de Nord și Europa, după cum o demonstrează lunga sa istorie ca parte a cuceririlor imperiale ale fenicienilor, cartaginezilor, romanilor, bizantinilor, arabilor, normanzilor, cavalerilor de Saint-Jean, francezilor și, în cele din urmă, britanicilor, obținând independența în 1964 și devenind republică în 1974. [i] A devenit membră a Uniunii Europene (UE) în 2004, ceea ce a dus la o serie de reforme pentru dezvoltarea socială în ceea ce privește educația, sănătatea și statutul socio-economic, în vederea îndeplinirii criteriilor UE. [ii] În acest sens, accesul la o educație de calitate a crescut în mod general pentru elevi, iar ca urmare, aceștia sunt mai bine pregătiți după terminarea învățământului obligatoriu.

Caracteristicile sistemului de învățământ din Malta

„Legea educației”, în conformitate cu capitolul 327 din Legile Maltei, prevede că educația este obligatorie pentru toți copiii și tinerii din Malta cu vârste cuprinse între cinci și șaisprezece ani, împărțită în șase ani de învățământ primar, urmați de cinci ani de învățământ secundar. Părinții au libertatea de a-și trimite copiii fie la școli publice, de stat, fie la școli administrate de biserică, care sunt cu program complet și în mare parte gratuite, fie la școli private care necesită taxe de școlarizare anuale. [iii] Există, de asemenea, o promovare și o ofertă puternică de educație și îngrijire a copiilor de vârstă mică (ECEC) de la naștere până la vârsta de trei ani, urmată de centre de grădiniță care ajută copiii să se pregătească pentru a intra cu ușurință în învățământul primar, existând un total de 143 de centre de îngrijire a copiilor înregistrate până în noiembrie 2019. [iv]

Învățământul primar constă în clase cu abilități mixte, care combină cele trei materii de bază: engleză, matematică, malteză și științe, religie/etică și educație fizică. Acesta include competențe transversale precum e-learning, dezvoltare durabilă, educație interculturală, antreprenoriat, creativitate și inovare. [v] Acest nivel există în cadrul „rețelelor de colegii” de stat, care facilitează fluxul copiilor care frecventează aceleași școli primare și secundare într-o anumită proximitate geografică, utilizând liste de verificare specifice pentru a evalua alfabetizarea, aritmetica și alfabetizarea electronică între clasa întâi și clasa a treia, împreună cu evaluări formative continue prin intermediul „End of Primary Benchmark” (Criteriul de referință pentru sfârșitul ciclului primar) pentru cele trei materii de bază. [vi]

Învățământul secundar este împărțit în secundar inferior și secundar superior. Primul durează doi ani și este denumit „școală gimnazială”, incluzând cele trei materii de bază, precum și geografie, istorie, religie/etică, fizică, PSCD (dezvoltare personală, socială și profesională), artă, limbi străine (de exemplu, italiană, germană, franceză, arabă, spaniolă) și așa mai departe. Învățământul secundar superior constă, în general, în participarea elevilor la cursuri opționale alese în al doilea an de gimnaziu, alături de o limbă străină și o disciplină științifică la alegere.[vii] Acest nivel se bazează pe forme de evaluare continuă și examene anuale stabilite la nivel central la sfârșitul fiecărui an, culminând cu examenele naționale pentru obținerea certificatului de învățământ secundar (SEC) organizate de comisia Matriculation and Secondary Education Certificate (MATSEC) a Universității din Malta (UOM), în cadrul cărora toți elevii în vârstă de șaisprezece ani susțin examene axate pe cele trei materii de bază și pe materiile opționale alese pentru a obține calificări recunoscute în Malta și de Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (EQF).[viii]

Învățământul postliceal asigură elevilor care nu au reușit să promoveze examenele SEC o a doua șansă prin programe de recuperare la școala Guze Ellul Mercer (GEM) 16+ sau la liceele din Malta și Gozo. De asemenea, aceasta implică faptul că elevii care au promovat cele trei materii de bază și alte trei materii pot opta pentru a obține niveluri superioare de educație în cadrul programelor de doi ani, fie la Junior College, fie la Giovanni Curmi Higher Secondary, în vederea pregătirii pentru învățământul terțiar la UOM prin examenele de nivel avansat și intermediar; sau pot adopta o abordare mai practică, frecventând Malta College of Arts, Știință și Tehnologie (MCAST), care oferă o gamă largă de programe profesionale, diplome și grade în știință, inginerie, contabilitate și TIC; sau Institutul de Studii Turistice (ITS), axat pe industria turismului ca pilon principal al economiei Maltei. [ix]

UOM oferă o gamă diversă de programe de licență, masterat și doctorat, axate în mod tradițional pe drept, medicină, comunicare, psihologie și științe umaniste. Recent, universitatea s-a extins în noi domenii digitale, precum tehnologia blockchain și securitatea cibernetică.[x] Cu toate acestea, alte instituții publice și private concurează cu UOM, vizând cerințele pieței de nișă pentru educația adulților, după cum se poate observa din programele oferite de Centrul pentru Arte Liberale și Științe al UOM, precum și de Universitatea de a Treia Vârstă (U3E), care oferă programe provocatoare pentru consolidarea gândirii critice și a dobândirii de competențe.[xi]

Acest sistem se mândrește cu o structură solidă axată pe educația pentru toți, pentru a facilita intrarea pe piața muncii, asigurând accesul gratuit pe tot parcursul studiilor și asistență guvernamentală semnificativă, cum ar fi manuale și transport gratuit, precum și burse de întreținere și indemnizații lunare pentru cei care continuă studiile la niveluri superioare. [xii] Este evident că Malta a făcut pași importanți pentru a investi masiv în sistemul său de învățământ, având una dintre cele mai mari cheltuieli publice generale pentru educație, de 14,2%, și dedicând 5,3% din produsul intern brut (PIB) educației, ceea ce este peste mediile UE de 10% și, respectiv, 4,7%. [xiii] Cu toate acestea, în ciuda acestor progrese pozitive, sistemul rămâne puternic împovărat în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință, educatorii săi făcând față ritmului rapid al reformelor și creșterii semnificative a migranților.

Nerespectarea standardelor educaționale

Datele din 2009 și 2018 din Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) și rezultatele calculate de Eurostat evidențiază faptul că procentul elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, scriere, matematică și științe a rămas cu mult peste media UE, situându-se la 35,6 %, 29,1 % și, respectiv, 32,5 %. Nivelul de citire și scriere în limba engleză al copiilor din clasa a V-a din școlile primare arată că 65,8 % dintre ei puteau vorbi engleza, uneori la un nivel superior celui C1, dar 32,8 % dintre copii prezentau deficiențe la scriere la nivelul A1. [xiv] În plus, datele din 2011 ale studiului Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS), realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Rezultatelor Educaționale (IEA), au clasat Malta pe locul 35 din 45 de țări participante la studiu. Nivelul de alfabetizare al elevilor este comparabil cu cel din Trinidad și Tobago, 25 % dintre aceștia obținând rezultate slabe la citirea în limba engleză. Media notelor la citirea în limba malteză a fost mai slabă decât media notelor la citirea în limba engleză, ceea ce evidențiază o discrepanță între instituțiile de stat și cele confesionale și private.[xv] Această din urmă problemă se datorează lipsei de resurse, Bonnici (2021) explicând în articolul său că „Malta a creat un mediu în care unii elevi au acces la resurse mai bune pur și simplu pentru că își permit acest lucru”. Acest lucru demonstrează că educația este inegală în școlile de stat, o opinie confirmată de studiul Comisiei Europene din 2020. Studiul sugerează că diferența dintre școlile de stat și cele private sau bisericești este de până la doi ani de predare. [xvi] În ciuda reformelor specifice, sălile de clasă rămân destul de mari, politicile limitând numărul de elevi la 26 per clasă, dar fără a aborda raportul profesor-elev, care se situează printre cele mai scăzute din UE. Acesta era de 12,8, 6,5 și 7,5 pentru nivelurile primar, gimnazial și liceal în 2019, oferind o indicație indirectă a atenției individuale acordate elevilor. [xvii]

O altă problemă istorică pentru Malta a fost rata ridicată a abandonului școlar timpuriu (ESL), pe care Eurostat a definit-o ca „persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, care nu au cel puțin echivalentul diplomelor SEC (notele 1-7) la cinci materii diferite și care nu urmează studii sau formare profesională”. Situată la 33 % în 2005, aceasta a scăzut la 16,7 % în 2020, Malta rămânând cu a doua cea mai mare rată și peste valoarea de referință a UE de 10 %.[xviii] Rata de ocupare a forței de muncă a persoanelor cu un nivel scăzut de educație este de 71,7 %: cea mai ridicată din UE, ceea ce explică de ce abandonul școlar este o problemă persistentă. Acest lucru arată că, chiar și cu puține calificări, oamenii au găsit totuși locuri de muncă în industria turismului, care, pe lângă faptul că este slab remunerată, împiedică și succesul politicilor care vizează reducerea raportului cost-beneficiu al înscrierii la niveluri superioare de educație, așa cum sugerează unii cercetători, expunând această categorie la riscul de excluziune socială și șomaj în viitor, pe măsură ce se dezvoltă noi industrii.[xix] Aceasta poate fi, de asemenea, o problemă generațională. O treime din totalul forței de muncă are un nivel de educație secundară, în timp ce 50 % rămân fără calificări SEC. În anul 2000, 7,4 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani au obținut calificări terțiare, procentul crescând la 39,7 % până în 2020. Aceasta din urmă a reprezentat un obiectiv de referință atins cu succes, care a inclus o diferență de gen de 46,5% dintre femei care au obținut studii superioare, comparativ cu 34,1% dintre bărbați.

Eșecul ridicat al elevilor la materiile de bază MATSEC la nivel secundar și postsecundar indică eșecul sistemului de a atinge obiectivele de referință. În 2021, 17% (642 din 3706), 18% (762 din 4162) și 14% (575 din 4086) dintre elevi au picat la malteză, matematică și engleză, în comparație cu rezultatele din 2019, care au fost de 19%, 17% și, respectiv, 12%. Fostul ministru al Educației, Justyne Caruana, a declarat că acest eșec nu poate fi atribuit epidemiei de Covid-19 din 2020.[xxi] Ca reacție la acest lucru, guvernul a anunțat o decizie a UOM potrivit căreia pentru a intra la Junior College elevii nu vor mai fi obligați să promoveze toate materiile de bază, o limbă străină și o materie științifică, ci va fi suficientă promovarea unei singure materii de bază. Această decizie a stârnit reacții negative din partea părților interesate, în special din partea Sindicatului Profesorilor din Malta (MUT), care nu a fost consultat. Aceștia au contestat decizia, considerând-o o tactică electorală, având în vedere că la alegerile parlamentare din 2022 tinerii de 16 ani au avut dreptul să voteze pentru prima dată. [xxii] Guvernul susține decizia, deoarece aceasta poate aborda în mod pozitiv problema ESL, în măsura în care nivelurile superioare de educație reprezentau o barieră pentru tineri. Cerințele pentru admiterea la UOM rămân în continuare o barieră în acest sens, dar mulți se întreabă dacă aceasta este direcția pe care ar trebui să o ia educația.

Educatorii incapabili să facă față

Nu există suficienți profesori pentru a se ocupa de toți elevii, în special pentru cele trei materii de bază;[xxiii] cu toate acestea, în loc să privim educația ca pe un așa-numit „bastion elitist” și să punem dezvoltarea educațională exclusiv pe umerii educatorilor, o abordare mai bună ar fi aceea de a aborda dezechilibrele atitudinale și sistematice legate de modul în care sunt tratați educatorii în Malta. Este o problemă de atitudine în sensul că profesia este considerată una dintre cele mai joase și mai puțin respectate în societatea malteză, ceea ce afectează instruirea crucială pe care elevii o primesc de la educatori, o problemă amplificată de faptul că părinții și comunitățile sociale, pentru o lungă perioadă de timp și până de curând, nu au dorit să se implice în educația copiilor lor și în viitorul pieței muncii, riscând să agraveze inegalitățile socio-economice. [xxiv] Pe de altă parte, în ultimii trei ani, MUT, alături de alții, a criticat reformele guvernamentale introduse fără consultarea lor, fără a oferi formare și dezvoltare profesională pentru noile reforme, iar aceste reforme nu au avut până acum succesul de a câștiga sprijinul educatorilor, aceștia argumentând că ritmul rapid este similar cu o „cursă de șoareci” care duce la „oboseala reformelor”. [xxv] Acesta este motivul pentru care educatorii se simt epuizați de volumul de documente pe care trebuie să le trateze cu prioritate față de alte responsabilități esențiale, fiind astfel incapabili să abordeze lipsa de disciplină și comportamentul inadecvat al elevilor în sălile de clasă. În schimb, ei solicită ca reformele să nu se concentreze exclusiv pe elevi, ca o modalitate de a ocoli necesitatea unei abordări echilibrate care să țină seama și de nevoile educatorilor, un motiv crucial pentru care mulți educatori părăsesc acest domeniu.[xxvi]

Studiul realizat de dr. Chircop în 2020 s-a concentrat asupra modului în care educatorii construiesc o imagine a societății malteze în sala de clasă și a revelat modul în care ritmul rapid al reformelor socio-economice de la aderarea Maltei la UE, prin introducerea divorțului, uniunea civilă, căsătoria între persoane de același sex, modificările politicilor de migrație și chiar recentă legalizare a producției de cânepă, a lăsat educatorii cu o dublă sarcină de a concilia aceste schimbări cu propriile sisteme religioase, culturale și morale, crescând indirect barierele în calea creării unei societăți mai tolerante în interiorul și în afara școlilor. [xxvii] Acest lucru riscă să sistematizeze problemele legate de rasism și excluderea anumitor orientări sexuale care persistau în societate, dar care au devenit mai pronunțate și mai vizibile în ultimele două decenii, transformându-se în granițe bine stabilite între „noi” și „ei”, din cauza temerilor că identitatea malteză se va detașa de rădăcinile sale culturale, religioase și sociale în schimbul unei identități mai moderne, europene sau chiar nord-africane și mediteraneene, legate de istoria Maltei și de relațiile sale cu diverse culturi. [xxviii] Aceasta indică o problemă transversală mai amplă care există în Malta din 2002, și anume creșterea populației străine în țară.

De la necesitate economică la rasism

Tema rasismului în Malta are un caracter contradictoriu, întrucât, în trecut, piața muncii avea nevoie de persoane cu înaltă calificare, care nu existau în rândul populației malteze, și a devenit dependentă de atragerea de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de competențe, dependență care continuă și astăzi odată cu cea mai recentă evoluție a pieței industriei jocurilor de noroc (aproximativ 60 % din angajații acesteia fiind străini). [xxix] Atitudinile rasiste au devenit mai răspândite datorită faptului că populația străină a crescut de la 14 725 în 2008 la 83 267 în 2019, sau de la 4 % din populația totală malteză la 17 %. Aceasta a adăugat presiune asupra celor 1.322 de locuitori pe kilometru pătrat – semnificativ mai mult decât în Regatul Unit, cu 244,3 locuitori/km2, sau Italia, cu 19,2 244,3 locuitori/km2. Acest lucru s-a reflectat în școli, deoarece mai mulți elevi din țări terțe (TNC) din Siria, Libia și Serbia s-au înscris la școli din nordul, portul nordic și districtele sud-estice ale Maltei, cum ar fi St. Theresa College, St. Benedict College și St. Clare College. [xxx] În ciuda limitărilor sale, un studiu realizat de Frendo în 2021 a evidențiat semne clare de excludere și discriminare împotriva elevilor migranți din învățământul postliceal, aceștia fiind tratați diferit de colegii lor din clasă din cauza culorii pielii sau a îmbrăcămintei, fiindu-le adresate întrebări rasiste de către educatori și fiind făcuți invizibili prin utilizarea limbii malteze ca limbă de predare, concluzionând că aceiași indicatori culturali și etnici pot fi prezenți și în alte niveluri de învățământ.[xxxi]

Rasismul este o problemă critică care trebuie abordată prin oferirea de dezvoltare profesională și formare suplimentară cadrelor didactice în ceea ce privește metodele pedagogice și predarea limbii, precum și prin satisfacerea nevoilor educaționale și emoționale ale celor care pot suferi de traume din cauza călătoriei lor migratorii sau a experiențelor de abuz, creând un mediu intercultural, mai degrabă decât unul multicultural, de asimilare. În plus, sistemul educațional mai larg din Malta trebuie să crească alocarea de resurse și să se concentreze pe școlile și districtele care deservesc grupuri concentrate de elevi străini. Acest lucru ar pune la încercare percepția mai largă conform căreia străinii reprezintă o „amenințare” pentru cultura, limba și perspectivele de angajare ale acestora. [xxxii]

Concluzie

Fiind născut, crescut și educat în sistemul de învățământ din Malta, am întâlnit aceste probleme în mod direct și m-am împrietenit cu mulți educatori actuali și viitori din domeniu, care dezbat și discută public aceste probleme actuale. Sistemul în sine și-a găsit echilibrul de-a lungul anilor și există dovezi clare că generațiile trecute, actuale și viitoare au acces pozitiv la o educație de calitate. Cu toate acestea, sistemul trebuie să umple lacunele rămase, deoarece toate părțile implicate sunt neglijate. Există o nevoie serioasă ca toate părțile interesate să se reunească pentru a reevalua metodele de predare, conținutul, formarea și numărul de studenți, pentru a se asigura că toți beneficiază de sistem așa cum s-a intenționat inițial.

Bibliografie:

[i] Fenech, C. & Seguna, A. (2020) ‘Internationalisation of Maltese Society and Education’. Malta Journal of Education, Vol. 1(1), pp. 31-32.

[ii] Ibid., p. 30; see also Chircop, L. (2020) ‘Educators’ Constructions of Maltese Society’. Malta Journal of Education, Vol. 1(1), pp. 59-60; Gauci, T. M. (2021) ‘An Analysis of Educational Attainment in Malta: Policy Note’. Central Bank of Malta, pp. 4 & 12-13; see also European Commission (2019) ‘Education and Training Monitor 2019: Malta’, pp. 5-6.

[iii] European Commission, ‘Malta: Organisation of the education system and of its structure’. Eurydice. Available online from: https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/organisation-education-system-and-its-structure-49_en#:~:text=Education%20in%20Malta%20is%20compulsory,five%20years%20of%20secondary%20education. [Accessed 29/04/2022].

[iv] Ibid.

[v] Ibid.

[vi] Ibid.

[vii] Ibid.

[viii] Ibid.

[ix] Ibid.

[x] Ibid.

[xi] Ibid.; see also Mayo, P. (2012) ‘Adult Education in Malta: Challenges and Prospects’. Journal of Adult Continuing Education, Vol. 18(1), p. 52.

[xii] Ibid.; see also Gauci, p. 5; see also Mayo, p. 58.

[xiii] Gauci, p. 22; see also European Commission (2019), p. 7; see also Bonnici, J. (2021) ‘Malta’s Educational System is Failing While We Play Dumb’. Lovin Malta. Available online from: https://lovinmalta.com/opinion/analysis/maltas-educational-system-is-failing-while-we-play-dumb/ [Accessed on 30/04/2022].

[xiv] European Commission (2019), p. 5; see also European Agency for Special Needs and Inclusive Education, ‘Raising the Achievement of All Learners in Inclusive Education – Country Report: Malta’, p. 2.

[xv] European Agency for Special Needs and Inclusive Education, pp. 5-6.

[xvi] Bonnici; see also European Commission (2020) ‘Equity in School Education in Europe: Structures, Policies and Student Performance’, pp. 65 & 239-240.

[xvii] Gauci, pp. 22-23.

[xviii] Ibid., p. 4; see also European Agency for Special Needs and Inclusive Education, p. 6; see also Carabott, S. (2019) ‘Malta with Second Largest Number of Early School Leavers in Europe’. Times of Malta. Available online from: https://timesofmalta.com/articles/view/malta-with-second-largest-number-of-early-school-leavers-in-europe.708292#:~:text=Malta%20has%20the%20second%20largest,2018%2C%20according%20to%20European%20data. [Accessed on 30/04/2022].

[xix] Ibid., pp. 10-11 European Commission (2019), pp. 8-9; see also Bonnici.

[xx] Ibid., pp. 8-11; see also European Agency for Special Needs and Inclusive Education, p. 4; see also Carabott.

[xxi] Fenech, J. (2021) ‘MATSEC Results to be Evaluated to Find Reasons for Poor Outcome – Education Minister’. Independent. Available online from: https://www.independent.com.mt/articles/2021-08-27/local-news/MATSEC-results-to-be-evaluated-to-find-reasons-for-poor-outcome-Education-Minister-6736236248 [Accessed on 30/04/2022].

[xxii] Farrugia, C. (2022) ‘Junior College No Longer Requires Passes in All Three Core Subjects’. Times of Malta. Available online from: https://timesofmalta.com/articles/view/junior-college-no-longer-requires-passes-in-all-three-core-subjects.943710#:~:text=Students%20previously%20needed%20passes%20in%20Maltese%2C%20English%20and%20Maths&text=Students%20applying%20to%20enter%20Junior,one%20of%20three%20science%20subjects. [Accessed on 30/04/2022].

[xxiii] Times of Malta (2019) ‘The Failing Education System’. Available online from: https://timesofmalta.com/articles/view/the-failing-education-system.701290 [Accessed 30/04/2022].

[xxiv] Ibid.; see also Bonnici; see also Vella, L. (2021) ‘Teachers Call for Action on Expert’s Report on State School Educators’ Challenges’. Malta Today. Available online from: https://www.maltatoday.com.mt/news/national/111164/teachers_call_for_action_on_experts_report_on_state_school_educators_challenges#.Ym1EO9pBzIV [Accessed on 30/04/2022].

[xxv] Vella (2021); see also Vella, Matthew (2020) ‘Teachers Left Breathless by Reforms “Rat Race”, Says Union Boss’. Malta Today. Available online from: https://www.maltatoday.com.mt/news/national/100137/teachers_left_breathless_by_reforms_rat_race#.Yme-htpBzIW [Accessed on 30/04/2022].

[xxvi] Ibid.; see also Vella (2020); see also General Workers’ Union Malta, ‘Study: “Challenges that Educators Face”’. Available online from: https://gwu.org.mt/en/study-challenges-that-educators-face/ [Accessed on 30/04/2022].

[xxvii] Chircop, L. (2020) ‘Educators’ Constructions of Maltese Society’. Malta Journal of Education, Vol. 1(1), pp. 57-66.

[xxviii] Ibid., pp. 57, 59, 60 & 67-69.

[xxix] Times of Malta (2019); see also Bonnici.

[xxx] Fenech & Seguna, pp. 29-30, 34-38 & 40-41.

[xxxi] Frendo, F. (2021) ‘Reflections on the Little Rock: Assessing Migrant Inclusion in Maltese Post-Secondary Education’. Malta Journal of Education, Vol. 2(2), pp. 143, 145 & 150-153.

[xxxii] Ibid., pp. 154-155; see also Fenech & Seguna, pp. 40-41, 43-45 & 46.

Educational Challenges Human Rights

The Role of EdTech Startups in Transforming Education in Egypt

Source: Getty Image https://www.al-monitor.com/originals/2022/01/egypt-moves-redress-teacher-shortages-public-schools

Written by Iasmina Stoian

Education in Egypt has long faced numerous challenges, including overcrowded classrooms, insufficient resources, and outdated curricula. For decades, these obstacles have limited the quality and accessibility of education for students across the country, particularly in rural areas. In recent years, however, the rise of educational technology (EdTech) startups has begun to change the face of education in Egypt. These innovative companies are leveraging technology to address the systemic issues within the Egyptian education system, offering new opportunities for both students and educators. This article explores the transformative role of EdTech startups in Egypt and their potential to reshape the future of education in the country.

The Need for Innovation in Egyptian Education

The Egyptian education system has historically been marked by its rigidity, with an over-reliance on rote memorization and high-stakes testing. Students often lack access to critical thinking, creativity, and problem-solving skills—skills that are increasingly in demand in the global workforce. Furthermore, a significant urban-rural divide exacerbates educational inequality, with students in rural areas facing even greater challenges in accessing quality education.

The COVID-19 pandemic highlighted these pre-existing issues while also introducing new challenges. With schools closing for extended periods, millions of students were left without access to education due to the lack of digital infrastructure and resources. The crisis underscored the urgent need for innovation in education and the potential of technology to provide solutions.

The Rise of EdTech Startups

In response to these challenges, Egypt has seen a surge in the number of EdTech startups in recent years. These startups are developing innovative platforms, tools, and applications designed to make education more accessible, engaging, and effective for students across the country. The growing demand for online learning during the pandemic acted as a catalyst for many of these ventures, but their impact is expected to extend far beyond the immediate crisis.

EdTech startups in Egypt are tackling a wide range of educational needs, from early childhood learning to university-level education and vocational training. They are focusing on diverse areas, including online tutoring, interactive learning platforms, gamification, and adaptive learning technologies. These companies are not only addressing the issues of accessibility and quality but also working to modernize and digitize the traditional education system.

Key Areas of Transformation

One of the most significant contributions of EdTech startups in Egypt is the promotion of personalized learning. Traditional classrooms often fail to cater to the individual needs of students, as teachers are required to manage large groups with varying levels of ability. EdTech solutions, however, allow students to learn at their own pace, accessing resources tailored to their learning styles and needs.

Platforms like Almentor and Kiwa Academy offer online courses in various subjects, enabling students to select the areas in which they need more support. By providing a more flexible and personalized approach, EdTech companies are helping students to better understand complex concepts, retain information, and develop independent learning habits.

Another crucial area where EdTech startups are making a difference is in bridging the gap between urban and rural education. In Egypt, students in rural areas often have limited access to qualified teachers, modern resources, and extracurricular activities. This has led to a significant disparity in educational outcomes between rural and urban students. Through digital platforms, EdTech startups are making quality education accessible to students in remote areas. For example, Nafham, an Egyptian EdTech platform, provides free educational content aligned with the national curriculum, allowing students across the country to access lessons regardless of their location. The platform also includes interactive features like quizzes and video tutorials, making learning more engaging and effective.

In addition to student-focused initiatives, some EdTech startups in Egypt are also working to enhance teacher training and professional development. The traditional education system often overlooks the need for continuous teacher training, leaving educators ill-equipped to manage the changing demands of the modern classroom. EdTech startups such as Classera provide teacher training programs that help educators develop digital literacy and integrate technology into their teaching methods. By empowering teachers with new tools and skills, these startups are improving the overall quality of education and ensuring that teachers can provide students with a more engaging and interactive learning experience.

The Egyptian education system has traditionally placed a heavy emphasis on academic learning, often at the expense of vocational training and lifelong learning opportunities. EdTech startups are addressing this gap by providing platforms that cater to non-traditional learners, including those seeking vocational training or professional development.

For instance, platforms like Udemy and SkillAcademy offer courses in various vocational fields, enabling learners to acquire skills that are directly applicable to the job market. These platforms are particularly valuable in a country like Egypt, where unemployment rates are high, and many young people are seeking opportunities to enhance their employability through skills-based learning.

Challenges and Opportunities

Despite the significant progress made by EdTech startups in Egypt, challenges remain. One of the primary obstacles is the lack of digital infrastructure in many parts of the country. While EdTech platforms can reach students in remote areas, they still require a reliable internet connection and access to devices, both of which are limited in many rural regions. Additionally, there is a need for greater collaboration between EdTech companies and the government to ensure that technological solutions are integrated into the national education system in a sustainable and equitable manner.

However, the opportunities for growth are immense. Egypt’s young and tech-savvy population is increasingly open to adopting new technologies, and the government has shown a growing interest in supporting digital education initiatives. By fostering an ecosystem that supports innovation and collaboration, Egypt has the potential to become a regional leader in EdTech, with startups playing a pivotal role in transforming education for future generations.

Conclusion

The rise of EdTech startups in Egypt represents a promising step toward addressing the longstanding challenges of the country’s education system. Through personalized learning, improved access to resources, enhanced teacher training, and innovative teaching methods, these startups are reshaping how students learn and how educators teach. While challenges remain, the transformative potential of EdTech is undeniable, offering hope for a more inclusive, accessible, and effective education system in Egypt. As these startups continue to grow and evolve, they are poised to play a critical role in the future of education in the country.

Keywords: Egypt, education, personalized learning, online learning platforms, digital education, vocational training, teacher, innovation

References

Au-Startups. “12 EdTech Startups Transforming Education Across North Africa to Watch.” Au-Startups, September 8 2023. https://au-startups.com/2023/09/08/12-edtech-startups-transforming-education-across-north-africa-to-watch/ausjobs/.

Magnitt. “EdTech Startups.” Magnitt. Accessed [insert access date]. https://magnitt.com/en-eg/startups/edtech.

UNESCO. “UNESCO Celebrates Egypt’s Achievements in Digital Technology and Innovation in Education.” UNESCO, [insert publication date if available]. https://www.unesco.org/en/articles/unesco-celebrates-egypts-achievements-digital-technology-and-innovation-education.

Halo-Lab. “EdTech Startups.” Halo-Lab Blog, [insert publication date if available]. https://www.halo-lab.com/blog/edtech-startups.

Kozma, Robert B. Egyptian Report [PDF]. Academia.edu. https://www.academia.edu/download/62234764/kozma_egyptian_report.pdf.

Ewiss, Mohamed Zaki. “Empowering the Egyptians’ Education in the Era of COVID-19” [PDF]. ResearchGate. https://www.researchgate.net/profile/Mohamed-Zaki-Ewiss/publication/346589333_Empowering_the_Egyptian’s_Education_in_the_Era_of_Covid-19/links/5fc8c535a6fdcc697bd858d5/Empowering-the-Egyptians-Education-in-the-Era-of-Covid-19.pdf.

[Author Unknown]. “Article Title Unknown” [online journal]. Journals EKB EG. Accessed [insert access date]. https://journals.ekb.eg/article_316740.html.

current issues

Introducing Artificial Intelligence (AI) in schools from the United Arab Emirates

Written by Iasmina Stoian

Introduction

The United Arab Emirates (UAE) is a country of rapid development, with much advancement and prospective planning. It has emerged globally as a centre of business, tourism, and technology during the last couple of decades. Considering its progress so far, the UAE also envisages Artificial Intelligence (AI) playing a crucial role in the near future in almost all sectors, more so in education. By integrating AI into schools, the UAE is not only preparing students for various challenges in the 21st century but is also securing a leading position in terms of educational innovation. This essay further elaborates on the rationale behind UAE advancing with the integration of AI into education, the potential benefits and challenges this initiative may pose, and prospects.

The United Arab Emirates’ Vision for Artificial Intelligence in Education

Artificial Intelligence is the replication of human intelligence by machines. AI systems can perform tasks related to problem-solving, decision-making, and data processing more effectively and faster than humans. In education, AI does have a bright future in revolutionizing the way students are taught, with teachers delivering personalized learning, huge administrative tasks performed efficiently, and instant feedback on assessments. The governments of the UAE recognize this potential and have adopted AI as a key enabler in the reform of education.

The UAE has always been committed to using technology to renew and reorganize its education system. It forms part of the broader strategy that the country has in relation to the achievement of education reforms, just like the UAE Vision 2021 and the UAE Centennial 2071 aimed at creating a knowledge-based, competitive economy. In April 2017, the federal government of the United Arab Emirates embarked on what is described as the “UAE Strategy for Artificial Intelligence,” the first of its kind in the region. It would also position the UAE to be the leader in AI on a global scale by 2031, focusing on one of many aspects of education.

AI vision in UAE schools is not to pour new wine into old vessels; rather, it is to achieve the highest degree of customization, efficiency, and effectiveness in the learning process. The UAE government envisions a future where AI should aid teachers and students learning experiences, thus adequately preparing them for the workforce of the future-which is fast becoming AI-intensive.

Benefits of Introducing AI in UAE Schools

Personalized Learning

One of the most significant advantages of AI in education is its ability to enable personalized learning. Through AI-driven platforms, there can be an in-depth analysis of data from each individual student to understand his or her strengths, weaknesses, learning style, and pace. Using such analysis, AI can craft personalized lesson plans, recommend resources, and change the difficulty level of the tasks to meet a student’s needs. This personalized learning will help bridge the gaps and make sure that every student in such a multicultural and diverse environment as UAE has the ability to excel to their full potential coming from different educational backgrounds.

Improved Teaching Tools

AI can also be of much help to the teacher by displaying insights useful in better understanding the needs of their students. AI will facilitate automating administrative tasks like grading and attendance so that time for the teachers can be released for handling more sensitive parts of teaching. More so, AI will provide the teacher with real-time feedback in terms of student performance, hence, allowing them to decide on issues and provide a solutions promptly. Therefore, AI will contribute to the provision of quality education within the UAE schools.

Preparing Students for the Future

The introduction of AI to schools also takes shape to prepare students for the AI-transformed future workforce. As AI continues to transform industries, the demand will rise for professionals possessing AI-related skills. With the present move to introduce AI in schools, these are steps that ensure UAE students are well-versed in these technologies and able to work comfortably with them. Exposure to AI at an early age can trigger students’ interests in the fields of STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics) fields, which are essential to the UAE’s economic diversification efforts.

Challenges of Integrating AI in UAE Schools

Infrastructure and Resource

The major setbacks facing the integration of AI in schools in the UAE are the infrastructural and resource-related issues. Generally, deploying AI technologies requires huge investments in hardware, software, and network infrastructure. Schools are also supposed to have access to stable internet access, and the system should be kept safe from web insecurities. The UAE is well-placed and it indeed does make such investment, but it should not underestimate the scale of this task.

Adaptation and Teacher Training

A key challenge in AI integration is ensuring that teachers are properly trained to use AI tools effectively. Implementing AI in classrooms may require revisiting traditional teaching concepts and adopting new, innovative methodologies. Continuous professional development and training are crucial for teachers to remain updated on AI-driven tools and practices. In many cases, this has proven to be a significant hurdle. For instance, in the US, several studies have shown that insufficient teacher training hinders effective AI implementation. The UAE must prioritize teacher training to avoid similar issues.

Ethical and Privacy Concerns

The application of AI in education further promotes ethical and privacy concerns. Data collection and analysis are central to AI for better service to the learners; nonetheless, data collection must equally have strong data protection measures to ensure security in the information. This may even pose the question whether the decisions are to be left to the AI systems or those of the educators themselves. This balancing with the benefits of AI adds to the critical challenge for the policymakers and educators in the UAE.

Conclusion

Indeed, the UAE’s vision for AI in schools goes purposely beyond the school itself. The integration of AI into UAE’s educational system does not only provide a superior experience for the learners but also fast-tracks the country in embracing the process of creating a more resilient and adaptive student learner. Despite many challenges, potential benefits brought about by AI are substantive. It is with these continuous investments that the UAE is most likely to take a leading position in state-of-the-art innovation in education globally while setting a new standard on how technology can be embraced in order to optimize learning.

Keywords: Artificial Intelligence, teaching, UAE, educational innovation, STEM education, digital transformation

References:

Brynjolfsson, Erik, and Andrew McAfee. The Second Machine Age: Work, Progress, and Prosperity in a Time of Brilliant Technologies. New York: W.W. Norton & Company, 2014.
Artificial Intelligence in Education: Challenges and Opportunities for Sustainable Development. Paris: United Nations Educational, Scientific, and Cultural Organization, 2020.
Alghizzawi, Mahmud. “The Impact of AI in Enhancing STEM Education in the UAE.” International Journal of Science and Research 9, no. 8 (2020): 901–907. https://doi.org/10.21275/SR20708151907.
Ministry of Education, UAE. AI Strategy for Education Reform: The Vision for 2031. Abu Dhabi: UAE Ministry of Education, 2021.
Harding, Nick. “How UAE Schools Are Training Teachers to Use AI to Reduce Workload.” The National, June 14, 2024. https://www.thenationalnews.com/news/uae/2024/06/14/how-uae-schools-are-training-teachers-to-use-ai-to-reduce-workload/
Jones, Sarah. “AI in Education in the UAE: Innovations and Challenges.” AGBI Tech, November 2023. https://www.agbi.com/tech/2023/11/ai-education-in-the-uae/
Williams, David. “UAE Schools Prepare for AI-Driven Future Roles.” World Arabia, October 2024. https://world-arabia.com/articles/uae-schools-prepare-for-ai-driven-future-roles/

current issues

(Romanian) Educational Challenges in Faroe Islands

Provocări educaționale în Insulele Feroe

Scris de Anna Strunk

Tradus de Iasmina Stoian

Situate în Oceanul Atlantic de Nord, Insulele Feroe sunt un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Arhipelagul de 18 insule este populat de aproximativ 52 000 de locuitori, dintre care majoritatea vorbesc limba locală feroeză. În ciuda teritoriului izolat și mic, precum și a numărului mic de locuitori, feroezii au o calitate a vieții care o depășește pe cea din multe alte țări. De exemplu, rata șomajului a atins un nivel minim record de 0,6 % în iunie 2023, una dintre cele mai scăzute în rândul țărilor europene. Insulele Feroe au, de asemenea, una dintre cele mai scăzute rate ale criminalității din lume, ceea ce le face un loc extrem de sigur pentru a trăi și a călători. În ceea ce privește educația, un alt indicator esențial al calității vieții, având în vedere rolul său esențial în responsabilizarea indivizilor, promovarea prosperității economice și creșterea bunăstării sociale, sistemul școlar din Insulele Feroe se bazează pe convingerea că toată lumea ar trebui să aibă acces egal la educație. Acest lucru se traduce prin învățământ public gratuit pentru întreaga populație la toate nivelurile, de la școala primară la învățământul superior. Cu toate acestea, educația în arhipelag are problemele și provocările sale, după cum a subliniat un student feroez care s-a mutat în străinătate pentru studii superioare intervievat pentru acest articol, cum ar fi gradele universitare limitate sau natura comunităților mici care afectează negativ tinerii studenți.

Natura comunităților mici și dispersate

Un subiect important care a reieșit din interviuri a fost natura comunităților mici din Insulele Feroe, care afectează succesul academic și bunăstarea copiilor la școală. Multe cercetări au analizat influența tipului de comunitate asupra rezultatelor școlare și abilităților socio-comportamentale ale unui copil, printre altele, și, deși niciuna nu a analizat acest aspect în cadrul studiului de caz specific al Insulelor Feroe, se pot trage concluzii și în acest sens. De exemplu, datorită numărului lor mic, feroezii trăiesc în comunități mici și unite, în care toată lumea se cunoaște. Acest lucru înseamnă că mulți părinți și profesori au avut relații sau asociații reciproce înainte de a crea o relație părinte-profesor. Acest lucru poate fi bun, deoarece multe cercetări au arătat că „s-a demonstrat că legăturile pozitive dintre părinți și profesori îmbunătățesc rezultatele școlare ale copiilor, competențele sociale și bunăstarea emoțională”^[i].

Pe de altă parte, însă, dacă un profesor are o percepție negativă asupra părinților unui elev, acest lucru poate duce la stigmatizarea (uneori inconștientă) a anumitor copii prin interacțiuni părtinitoare între profesor și elev, ceea ce poate duce la note mai mici. De exemplu, persoana intervievată a menționat un caz în care fiica unui cunoscut hoț de magazine din Insulele Feroe a beneficiat de o predare mai strictă, în care i-a fost mai greu să își promoveze temele doar pentru că numele de familie era asociat cu cazierul judiciar al tatălui său. În mod similar, într-un alt caz rememorat, fiica unui profesor iubit a terminat liceul cu un efort minim datorită asocierilor pozitive pe care profesorii le aveau cu tatăl ei. În plus, adăugând la problema prejudecăților legate de percepțiile negative preexistente între profesori și părinți, Witte constată că în comunitățile mici și mai puțin populate, cum ar fi cele din Insulele Feroe, calitatea relațiilor părinte-profesor este mai slabă decât în orașele mari, ceea ce, conform speculațiilor sale, s-ar putea datora unor factori precum accesul mai redus și limitat la oportunități și sprijin pentru crearea de parteneriate în zonele rurale și orășenești în comparație cu orașele mari^[ii].

În timp ce școlile primare sunt foarte accesibile, multe dintre ele fiind răspândite în diferite sate sau chiar profesorii deplasându-se la domiciliul copiilor, există mai puține opțiuni pentru gimnaziu, ceea ce înseamnă că elevii și părinții trebuie să parcurgă distanțe mai mari pentru a merge la școală sau pentru a interacționa cu profesorii, ceea ce poate duce la scăderea ratelor de prezență și poate contribui la dificultăți academice, sau poate face mai puțin probabil ca părinții să participe la ceremonii care îi implică în creșterea educațională a copilului lor. Prin urmare, natura comunităților mici și dispersate din Insulele Feroe poate afecta negativ copiii, atât din cauza asocierilor negative preexistente între părinți și profesori, așa cum a subliniat mai ales persoana intervievată, cât și din cauza unor aspecte precum distanța dintre școli și familii, care poate limita timpul petrecut de părinți și profesori pentru întâlniri de colaborare și de stabilire a relațiilor.

Dependența de alte țări pentru resurse educaționale

O altă problemă principală semnalată de persoanele intervievate este dependența Insulelor Feroe de Danemarca și de restul comunității nordice pentru resurse și oportunități educaționale. Unul dintre cele mai directe exemple ale acestei dependențe este faptul că Universitatea Insulelor Feroe (Fróðskaparsetur Føroya, în feroeză), situată în capitala Tórshavn, oferă doar 16 opțiuni de diplomă de licență. Acest lucru înseamnă că mulți studenți care doresc să urmeze un învățământ superior (specific) după terminarea liceului sunt nevoiți să se mute în altă țară, adesea în Danemarca continentală, pentru a-și putea continua studiile. De exemplu, în anul universitar 2016/2017, 1 202 studenți și-au urmat studiile de licență în Danemarca, 173 în altă parte și doar 996 au rămas în Insulele Feroe.

Necesitatea de a se muta în străinătate pentru a urma studii poate cauza disparități în ceea ce privește accesul la învățământul superior în funcție de mediul socioeconomic, deoarece nu toată lumea are mijloacele economice și sociale de a pleca din arhipelag și de a lăsa în urmă prietenii și familia pentru a urma studii superioare. Acest lucru este cel mai evident prin faptul că feroezii se căsătoresc și au copii foarte devreme. Persoana intervievată a subliniat că unii dintre prietenii lor doreau să studieze medicina în străinătate împreună cu ei, dar, din cauza faptului că și-au întemeiat o familie imediat după terminarea liceului, plecarea din țară nu era o opțiune viabilă și, prin urmare, au trebuit să renunțe la visele lor educaționale și să studieze ceva mai accesibil în arhipelag. Cu toate acestea, efectele mediului socioeconomic asupra posibilităților de a studia în străinătate în ceea ce privește Insulele Feroe nu au fost încă cercetate în profunzime.

Cu toate acestea, această tendință de expatriere a studenților feroezi este în scădere, deoarece în 2020 1 018 studenți au rămas în arhipelag, în timp ce doar 767 au plecat în altă parte. După cum a relatat Linda Klein într-un articol pentru DR (Danish Broadcasting Corporation), acest lucru se datorează, cel mai probabil, faptului că tinerii din insule încep să vadă un viitor acasă: Universitatea a adăugat noi oportunități de diplomă în ultimii ani și a fost construit un nou cămin pentru studenții Universității din Insulele Feroe, ceea ce face mai ușor și mai ieftin pentru studenți să își găsească propriul loc în capitală. Cu toate acestea, chiar dacă tendința este în scădere, motivele nu au fost cercetate în profunzime, iar numărul de studenți care trebuie să părăsească Insulele Feroe pentru a studia este încă destul de semnificativ. Prin urmare, guvernul trebuie să continue să atenueze dificultatea alegerii cu care se confruntă tinerii din Insulele Feroe între casă, familie și prieteni și continuarea studiilor superioare pentru oportunități mai bune de angajare mai târziu în viață.

O altă fațetă a acestei dependențe de Danemarca, de alte țări nordice și de lumea anglofonă în general este faptul că puține cărți și alte materiale educaționale sunt scrise în limba feroeză, iar mai recent au fost introduse în clasă mai multe materiale în limba engleză. În cea mai mare parte a istoriei recente, daneza a fost limba principală în Insulele Feroe, majoritatea populației vorbind-o fluent, și a coexistat până acum fără a marginaliza și a dilua limba feroeză.

Cu toate acestea, odată cu introducerea limbii engleze în sălile de clasă, este foarte probabil ca feroezii să devină o societate trilingvă, după cum demonstrează deja faptul că tinerii fac schimb de coduri între feroeză și engleză în conversațiile de zi cu zi și, uneori, chiar vorbesc numai în engleză. Dacă această tendință îi urmează până la vârsta adultă, Rakul Skaale Andreasen susține în teza sa că „ar putea însemna că engleza va înlocui feroeza în viitor”^[iii]. Prin urmare, din ce în ce mai puțini oameni vorbesc feroeza la fel de fluent ca înainte, lucru subliniat de persoana intervievată atunci când a menționat că, în zilele noastre, copiilor trebuie să li se reamintească cuvinte comune precum „aeroport”, deoarece și-l amintesc doar în engleză. S-a demonstrat că acest lucru are efecte negative asupra sentimentului de apartenență, de comunitate și de incluziune al oamenilor, deoarece o bună cunoaștere a limbii naționale contribuie la acești factori^[iv].

În cele din urmă, faptul că studenții universitari sunt forțați într-o anumită măsură să se mute în alte țări și să primească astfel educație într-o limbă străină, precum și introducerea pe scară largă a materialelor școlare în limba engleză, încalcă dreptul poporului feroez de a fi învățat în limba lor maternă, un drept subliniat în multe documente și convenții internaționale privind drepturile omului, cum ar fi Declarația universală a drepturilor lingvistice și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pe această temă, precum și asupra efectelor sale, teza lui Skaale Andreasen oferind un punct de plecare în acest domeniu.

Concluzii

Deși educația din Insulele Feroe este cea corespunzătoare uneia de calitate generală, aceasta are multe probleme care trebuie abordate. Desigur, având în vedere faptul că feroezii sunt puțin numeroși, iar teritoriul este dispersat în diverse insule, nu se poate aștepta ca sistemul de învățământ să fie perfect, cu toate oportunitățile pe care le pot oferi comunitățile mai mari, cu mai mulți oameni. Cu toate acestea, problemele pe care le generează aceste caracteristici trebuie identificate pentru a le minimiza, iar rămâne de studiat dacă unele dintre cele prezentate în acest articol sunt dovezi anecdotice din relatări de primă mână sau un simptom al unei probleme mai largi. Prin urmare, pentru a face sistemul cât mai accesibil posibil și pentru a favoriza la maximum bunăstarea studenților, este nevoie de mai multe cercetări, deoarece, fără acestea, este mult mai dificil să se identifice problemele și să se abordeze acestea. În acest sens, lipsa cercetării ar putea fi considerată una dintre principalele provocări pentru îmbunătățirea continuă a sistemului educațional feroez, care se adaptează la diferitele situații și provocări ale timpului.

Sheridan, S. M. (2018). Establishing healthy parent-teacher relationships for early learning success. Early Learning Network. https://earlylearningnetwork.unl.edu/2018/08/29/parent-teacher-relationships/

Based on findings by Kushman & Barnhardt, 2001.

Breum, M. (2020). Færøsk in a nutshell. Truer engelsk færingernes sprog? Uddannelses- Og Forskningsministeriet. https://ufm.dk/uddannelse/videregaendeuddannelse/priser-og-konkurrencer/specialekonkurrence-omrigsfaellesskabet/2020/faerosk-in-a-nutshell-truer-engelsk-faeringernes-sprog. Article on Rakul Skaale Andreasens’ thesis about the attitude of young Faroese towards Faroese, English and Faroese-English code switching.

Verbal Planet. (n.d.). The Connection Between Language and National Identity. Retrieved October 29, 2023, from https://www.verbalplanet.com/blog/languages-andnational-

identity.asp#:~:text=Language%20as%20a%20Source%20of%20Pride%20and%20Iden tity%3A&text=Proficiency%20in%20the%20national%20language

Bibliografie:

Trading Economics. (2023). Faroe Islands Unemployment Rate. https://tradingeconomics.com/faroe-islands/unemployment-

rate#:~:text=Unemployment%20Rate%20in%20Faroe%20Islands%20averaged%20

3.89%20percent%20from%201995

SBS News. (2018). What you didn’t know about the Faroe Islands.

https://www.sbs.com.au/news/dateline/article/what-you-didnt-know-about-thefaroe-islands/1q40q5cpw

Sheridan, S. M. (2018). Establishing healthy parent-teacher relationships for early learning success. Early Learning Network.

Establishing healthy parent-teacher relationships for early learning success

MU News Bureau. (2017). Students More Likely to Succeed if Teachers have Positive Perceptions of Parents | News Bureau, University of Missouri.

Munewsarchives.missouri.edu. https://munewsarchives.missouri.edu/newsreleases/2017/0220-students-more-likely-to-succeed-if-teachers-have-positiveperceptions-of-parents/

Hurst-Missouri, N. (2017). How teachers see parents can influence kids. Futurity.org. https://www.futurity.org/teachers-parents-perception-1367462/
Witte, A. (2015). Parent-Teacher relationships Across Community Types. In Public Access Theses and Dissertations from the College of Education and Human Sciences. https://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1232&context=cehsdi ss
Studni. (2022). Føroyingar á haegri útbúgvingum býtt á landafrøðilig øki og skúlaár. In https://www.studni.fo/.
Sæhl, M., & Hybel, M. (2018). Færøske unge fravælger Danmark: Vi kan se en fremtid på Færøerne. DR. https://www.dr.dk/nyheder/indland/faeroeske-unge-fravaelgerdanmark-vi-kan-se-en-fremtid-paa-faeroeerne
Breum, M. (2020). Færøsk in a nutshell. Truer engelsk færingernes sprog? Uddannelses- Og Forskningsministeriet. https://ufm.dk/uddannelse/videregaendeuddannelse/priser-og-konkurrencer/specialekonkurrence-om-

rigsfaellesskabet/2020/faerosk-in-a-nutshell-truer-engelsk-faeringernes-sprog

Verbal Planet. (n.d.). The Connection Between Language and National Identity. Www.verbalplanet.com. Retrieved October 29, 2023, from https://www.verbalplanet.com/blog/languages-and-national-

identity.asp#:~:text=Language%20as%20a%20Source%20of%20Pride%20and%20I dentity%3A&text=Proficiency%20in%20the%20national%20language

Article 19. (2014). The Importance of Receiving Education in One’s Mother Tongue. Article19.org. https://www.article19.org/resources/importance-receivingeducation-ones-mother-

tongue/#:~:text=The%20right%20to%20receiving%20education

romanian

The Role of EdTech Startups in Transforming Education in Egypt

Written by Iasmina Stoian

The Need for Innovation in Egyptian Education

The Rise of EdTech Startups

Key Areas of Transformation

Challenges and Opportunities

Conclusion

Keywords: Egypt, education, personalized learning, online learning platforms, digital education, vocational training, teacher, innovation

References:

AU Startups. “12 EdTech Startups Transforming Education across North Africa to Watch.” AU Startups, September 8, 2023. https://au-startups.com/2023/09/08/12-edtech-startups-transforming-education-across-north-africa-to-watch/ausjobs/.

Magnitt. “EdTech Startups in Egypt.” Magnitt. Accessed May 12, 2025. https://magnitt.com/en-eg/startups/edtech.

UNESCO. “UNESCO Celebrates Egypt’s Achievements in Digital Technology and Innovation in Education.” UNESCO, February 16, 2023. https://www.unesco.org/en/articles/unesco-celebrates-egypts-achievements-digital-technology-and-innovation-education.

Halo Lab. “TOP 15 promising EdTech startups to follow in 2024.” Halo Lab Blog, April 20, 2023. https://www.halo-lab.com/blog/edtech-startups.

Kozma, Robert B. Technology, Economic Development, and Educational Reform: Global Changes and an Egyptian Response. OECD/CERI International Case Study Project. Paris: Organisation for Economic Co-operation and Development, 2005. https://www.academia.edu/download/62234764/kozma_egyptian_report.pdf.

Ewiss, Mohamed Zaki. “Empowering the Egyptian’s Education in the Era of COVID-19.” ResearchGate, 2020. https://www.researchgate.net/profile/Mohamed-Zaki-Ewiss/publication/346589333_Empowering_the_Egyptian’s_Education_in_the_Era_of_Covid-19/links/5fc8c535a6fdcc697bd858d5/Empowering-the-Egyptians-Education-in-the-Era-of-Covid-19.pdf.

El-Masry, Nermine. “The Future of Educational Technology in Egypt: Prospects and Challenges.” Egyptian Journal of Educational Technology, vol. 31, no. 3 (2021): 125–144. https://journals.ekb.eg/article_316740.html.

current issues digital education EdTech Education education reform Egypt innovation online learning platforms personalized learning teacher Vocational training

Missing Childhoods: Child Kidnapping in Nigeria

Written by Iasmina-Măriuca Stoian

“The statistics are disturbing; the reality is devastating. It has been 9 years since the horrendous abduction of the Chibok girls, yet the nightmare continues as children are still being kidnapped, forcibly recruited, killed and injured– their futures torn away,” said Cristian Munduate, UNICEF Representative in Nigeria.

Historical background

Situated on the West coast of Africa, Nigeria is a country with a rich history, that was also intertwined with its history as a British colony. Only after 1960, when it gained its independence, and it was declared a republic in 1963, Nigeria faced a difficult period of various dictatorships and political regimes that led to more political instability.

Additionally, the country has faced issues such as cultural tensions, corruption and inequality. Recently, the numbers on child kidnappings have grown exponentially, particularly in conflict areas. These abductions not only have affected the families and the local communities but also have raised serious issues relating to the current administration and calls for urgent measures to be taken both at the national and international levels.

Despite the continuous efforts to address this issue, child kidnappings continue to remain one of the main challenges of the country, affecting not only the lives of children but also the country’s future. This article will look into the root causes that led to this serious issue, as well as the measures that were taken to combat the kidnappings and possible future measures to be taken by the government and international agents.

Understanding the issue

According to recent articles , more than 280 students were kidnapped from elementary schools in the northern region of the country, and seized by militants. This incident is reported to be bigger than the previous one [jc6] , also known as the Chibok girls abduction case. In 2014, Boko Haram, an Islamist jihadist group based in the northeastern region of Nigeria, abducted 276 girls from their dormitories, many of them still remaining missing to this day. This outrageous incident sparked international debate and led to the creation of the #BringBackOurGirls campaign on numerous social media platforms. The reality behind the abductions is even more horrific, leading to other crimes, such as rape, killing, and forced marriages.

Nine years after the Chibok girls incident, Amnesty International and UNICEF highlighted the lack of investigations by local authorities, abandonment of the cases and lack of action from the government. However, schools still are targets of abduction cases that are reported weekly, resulting in approximately 780 abducted children and 61 still held in captivity. [ii]Thus, international organizations are continuing to call for protection and justice for those children, as well as for measures to be taken by the Nigerian authorities.

This issue not only affects the lives of children and families, but it also associated with other issues in the country such as poverty, low rates of employment, political instability, and religious tensions. These challenges will be further discussed in the following paragraphs, explaining them in more detail.

Root causes

Poverty & unemployment

There is a strong link between poverty and unemployment and the issue of kidnapping in Nigeria. Recent rates indicate that almost 46% of Nigerians live in poverty, [iii] and this includes millions of youths who are unemployed and do not benefit from governmental help in any way.

Most of those children did not have access to education, finding their way of living on the streets, where they are most vulnerable. Kidnapping of children is used, besides for political bargains, also for economic gain (kidnapping for ransom), which seems to become more common as the economic gap between rich and poor families grows.

Religious & political factors

Religious differences and the constant tension between the Christian and Islamic citizens are also root causes of the kidnappings. The two religions have been in conflict for generations, thus leading to the abduction of numerous children who were secretly killed in the northern part of the country.

Boko Haram is an extremist terrorist group and their kidnappings are both religious and politically rooted, as declared by their leaders. They mostly target and abduct Christians, as well as people who do not recognize their ideology or political movement.

Methods and tactics of kidnappers

As methods, kidnapping of children can involve the use of offensive gadgets, weapons, specially designed technologies for tracking victims, as well as sensitive information about the targets in order to forcefully take them away from their families and instil fear in their minds. Moreover, kidnapping groups have an impressive organization strategy, in which they are structured on different teams, such as operation teams, guards, tax forces etc.

The reports show that most kidnappers carefully plan their abductions, calculating the costs and benefits of each action. Their preferences on targets vary between different factors that were previously mentioned, such as political, religious, and social backgrounds. This cost for each victim is calculated according to their Kidnap Ransom Value(KRV). In the context of child kidnapping, children from affluent families, with high social status, or from families that have bigger influence may have a higher KRV than others.

Impact on families and society

Child kidnapping can have a devastating effect on families and also on the community, instilling fear and anxiety. Apart from the evident trauma that is inflicted on the past victims, families are also affected. The emotional burden of not knowing the fate or the status of their relative who was abducted is a real trauma, that can cause stress, depression and anxiety in the long-term. Additionally, to the emotional impact, families can also be affected financially, having to face the costs of recovery, treatment or, in the cases of ransom kidnappings, the price they have to pay for having back their children.

On a larger scale, those abductions have also a long-term impact on the local communities. Kidnapped children, especially underaged girls, who can often be victims of other cruel acts, such as slavery, forced marriage and sexual molestation, have a higher impact on society. Thus, from affected families to a local community and later to the whole nation, this issue leads to insecurity, while insecurity leads to political tensions and instability.

Future challenges & solutions

Both present and past governments have tried so far to combat this issue of kidnapping children in Nigeria, through several measures. National and international bodies have collaborated and started several projects, to combat both terrorist threats by the Boko Haram group, and also the criminal activities associated with kidnapping. Other projects were designed to reduce poverty and to increase the quality and accessibility to education, in order to offer children an option and a chance not to end up living on the streets.

More effective solutions in combating this issue are to focus more and pay more attention to the root causes of kidnapping. This could include offering more employment opportunities for youth, investment projects in education, adoption of stricter and more protective laws and regulations and anti-kidnapping measures.

Conclusions

In conclusion, child kidnapping is a serious and complex issue that has different root causes, such as poverty, unemployment, religious and political tensions, and organized criminal group activities. The impact on families and society is enormous, leading to psychological and emotional long-term trauma. Thus, both international and national authorities should take urgent measures and also highlight the importance of international collaboration.

References

Nigeria kidnap: Gunmen seize 140 schoolchildren in Kaduna state. (2021, July 5). https://www.bbc.com/news/world-africa-57636851
Carter, S., & Reals, T. (2024, March 8). Witnesses in Nigeria say hundreds of children kidnapped in second mass-abduction in less than a week. CBS News. https://www.cbsnews.com/news/nigeria-mass-kidnapping-children-girls-kaduna-borno-states-isis-boko-haram/
Gire, J. T., & Bangura, A. K. (2023, May 15). Corruption in Society. Rowman & Littlefield. http://books.google.ie/books?id=Pai_EAAAQBAJ&pg=PA278&dq=https://www.ajol.info/index.php/afrrev/article/view/163979&hl=&cd=1&source=gbs_api
Bello (2022, March 30). Socio-economic dynamism and the expansion of child kidnapping for ransom in Nigeria. Cogent Social Sciences. https://www.tandfonline.com/doi/epdf/10.1080/23311886.2022.2061686?needAccess=true
Ayuba. (2020, June). TRAJECTORIES, TYPOLOGY AND IMPLICATIONS OF KIDNAPPING IN NIGERIA. https://www.researchgate.net/publication/343376923_TRAJECTORIES_TYPOLOGY_AND_IMPLICATIONS_OF_KIDNAPPING_IN_NIGERIA.
Peter C.E., Osaat S.D. (2021, April 27).Kidnapping in Nigeria: A Social Threat to Educational Institutions, Human Existence and Unity. British Journal of Education, Learning and Development Psychology. 4(1), 46-58. https://abjournals.org/bjeldp/wp-content/uploads/sites/8/journal/published_paper/volume-4/issue-1/BJELDP_TFA8OSWE.pdf
Olaniyi, A. J., & Aminu, H. P. (2021, March 19). EXAMINATION OF THE INCIDENCE OF KIDNAPPING AND ITS IMPLICATIONS FOR EDUCATION IN NIGERIA. Olaniyi | SAPIENTIA FOUNDATION JOURNAL OF EDUCATION, SCIENCES AND GENDER STUDIES. https://sfjesgs.com/index.php/SFJESGS/article/view/145
Mahmoud, A. T., Ibrahim, Z., & Mustapha, A. (2021, March 18). A Historical Account of the Scourge of Kidnapping in Nigeria: Implication on National Security. ResearchGate. https://www.researchgate.net/publication/350158156_A_Historical_Account_of_the_Scourge_of_Kidnapping_in_Nigeria_Implication_on_National_Security
Nigeria: Nine years after Chibok girls’ abducted, authorities failing to protect children. (2023, April 18). Amnesty International. https://www.amnesty.org/en/latest/news/2023/04/nine-years-after-chibok-girls-abducted/
“Devastating Reality”: 9 years after Chibok abductions, children in Northeast Nigeria continue to suffer the brutal consequences of conflict. (n.d.). https://www.unicef.org/press-releases/devastating-reality-9-years-after-chibok-abductions-children-northeast-nigeria
Cover Image “School children ride on a school bus in Ilupeju in Lagos, Nigeria” via Flickr

[i] See the articles from UNICEF titled “Devastating Reality: 9 Years After Chibok Abductions, Children in Northeast Nigeria Continue to Suffer the Brutal Consequences of Conflict”, and from CBS News “Witnesses in Nigeria say hundreds of children kidnapped in second mass-abduction in less than a week” for more details.

[ii] See the article from Amnesty International “Nigeria: Nine years after Chibok girls’ abducted, authorities failing to protect children”.

[iii] See Bello (2022) for more consideration.

abuse Boko Haram Chibok girls Children Education Education in Nigeria educational progress Human Rights implication kidnapping Nigeria political tension poverty

From Pollution to Education: How Environmental Degradation in Lebanon Impacts the Education System

Written by Iasmina-Măriuca Stoian

Introduction

For the past two centuries to the present day, Lebanon has been subjected to the ever ongoing global environmental disasters and degradations, which have threatened the country’s infrastructure, national health and wellbeing as well as the overall economic climate. Most of them are also a result of the conflict period, more specifically from 2006. This article looks at the effects that environmental disasters have on education (such as destroyed school buildings and even threats to the health or the lives of students and teachers) . In country suffocating in the hazardous fog of pollution whilst suffering the effects of an extreme rise of commodity prices in their market economy, citizens live in a country that where health hazard is omnipresent and inevitable creates a population of sick and diseased people who have to then spend most of their income on healthcare, rendering them unable to afford any sort of education . It has become evident that there is an urgent need for the implementation of sustainable practices and policies in Lebanon, if the country hopes to improve its social welfare and economy. It is the responsibility of the Lebanese government to take the appropriate actions that will answer all needs of the Lebanese community. The pivotal question arises about whether our environment is being managed sustainably or if environmental concerns, along with the education sector, continue to be deprioritized. In order to have a sustainable future, both should be among the top priorities.

Current situation

Lebanon is facing severe environmental degradation due to systemic corruption, lack of effective regulation, unsustainable practices in agriculture and industry, but also from conflicts. From July 2006, the Post-Conflict Branch of the UN Environment Program started to monitor environmental issues associated with the conflict in Lebanon, by tracking potential environmental impacts on both sides of the border, in Lebanon and Israel. The assessment, conducted by the UN Environment and local partners, investigated issues related to solid and hazardous waste, industrial contamination, coastal and marine pollution, water resources, asbestos, and weapons used. The report found no evidence of depleted uranium or radioactive materials, but concerns remain about cluster bombs. In addition, the country heavily depends on generators for power consumption, and water and land have been polluted severely through human activities (deforestation). There is a large amount of disposal too. This has led to health problems, loss of biodiversity and increased exposure to natural disasters. Global cooperation and assistance, as well as the application of environmental legislation are indeed indispensable in helping Lebanon address its most pressing environmental challenges towards a healthier future.

Limited Access to Clean Water and Sanitation

According to the statistics made by USAID, Lebanon faces a significant water deficit, with only 48% of the population having access to safely managed water and 20% having access to safely managed sanitation. In schools, this lack of clean water and sanitation directly affects students who may not have access to safe drinking water or suitable sanitary facilities. These health risks, especially when specific ones recur time and again within a child’s life stream, can culminate in physical symptoms that keep sick children out of school. Schools also face challenges of providing their students and staff a safe environment as they lack access to water/sanitation with good quality infrastructure. USAID, among other organizations, along with local communities in Lebanon (plus other donors), are taking steps to provide populations access to safe drinking water and sanitation sources which would positively impact the students of tomorrow.

2020 Beirut explosion

On the 4th of August 2020, in the Port of Beirut, an explosion killed more than 200 people, injured more than 500 people, and affected approximately 280 educational institutions. What started as a simple warehouse fire of 2,750 tons of improperly stored ammonium nitrate, later caused significant environmental damage, including air and water pollution due to the release of hazardous chemicals. Beirut, previously a cultural hub with famous universities, was heavily affected by the blast, worsening its pre-existing financial struggles and threatening faculty with job loss. Thus, the Beirut explosion remains a symbol of Lebanon’s deep-seated political corruption, negligence, and the broader issues existing in the country, also recognized as one of the largest non-nuclear explosions in history.

Impact on health for students and teachers

The environmental disaster in Lebanon has significant health impacts on both students and teachers. The Beirut explosion released toxic chemicals into the air, leading to respiratory problems in nearby schools. Additionally, the country’s inadequate waste management has resulted in polluted water supplies, causing gastrointestinal illnesses among children. Schools located near landfills or industrial areas are particularly at risk, exposing students and teachers to harmful pollutants daily. These environmental challenges exacerbate existing health issues, leading to higher dropout rates and lower educational outcomes.

Existing initiatives and responses

In response to the current situation in Lebanon, several projects and initiatives have been launched and are still in the process of implementation, in order to address these challenges. Multiple international organisations, some of them being USAID or the United Nations. USAID’s project named Lebanon Water Project (LWP) finished in 2020 and aimed to improve access to safe drinking water, and to develop wastewater management. Other projects are also notable, for instance, the UNDP’s reforestation initiative aims to restore 10,000 hectares of forestland by planting 10 million trees, while UNICEF’s WASH programs have provided clean water and sanitation to over 200,000 people.

Conclusion

In summary, severe environmental degradation in the face of systemic corruption, conflict, and poor regulation has left deep impacts on both the infrastructure and health of the country, notably education. The explosion at Beirut and unrelenting problems with water scarcity and pollution raise awareness and underscore the acute need for effective environmental management and sustainable practices. Whereas most of the giant strides have been traversed by international organizations—the USAID, United Nations, or any other organization—through focused projects related to reforestation, water management, and sanitation, these must be scaled and folded into broader systemic reforms. Intervention in environmental crises in Lebanon is not only significant for natural and urban landscapes but also a healthy and fair educational environment. This shall ensure that in the securing of a sustainable future, the environmental and educational priorities of Lebanon align and are robustly attended to by comprehensive and long-term strategies and international cooperation.

References

Environmental Degradation, Energy consumption, Population Density and Economic Development in Lebanon: A time series Analysis (1971-2014)  Munich Personal RePEc Archive. (n.d.). https://mpra.ub.uni-muenchen.de/74286/
Lebanon | Globalwaters.org. (n.d.). Lebanon | Globalwaters.org. https://www.globalwaters.org/wherewework/middleeast/lebanon
Saliba, N. A. (2022, September 30). Lebanon’s environment cannot afford to take many more hits. The National. https://www.thenationalnews.com/weekend/2022/09/30/lebanons-environment-cannot-afford-to-take-many-more-hits/
Lebanon | CLIMATE CHANGE COMMUNICATION AND EDUCATION | Education Profiles. (n.d.). https://education-profiles.org/northern-africa-and-western-asia/lebanon/~climate-change-communication-and-education
The Devastating Impact of Lebanon’s Environmental Failures. (n.d.). The Washington Institute. https://www.washingtoninstitute.org/policy-analysis/devastating-impact-lebanons-environmental-failures
A. Hoban, The Beirut Explosion’s Effect on Education Systems (n.d). https://borgenproject.org/effect-on-education-systems/
Lebanon. (n.d.). UNEP – UN Environment Programme. https://www.unep.org/topics/disasters-and-conflicts/country-presence/lebanon
[1] See more at https://www.unep.org/topics/disasters-and-conflicts/country-presence/lebanon and read the full Post-Conflict Assessment Report that can be found at https://www.unep.org/resources/assessment/lebanon-post-conflict-environmental-assessment
[1] See the results of the statistics at https://www.globalwaters.org/USAID-results
[1] See more at https://borgenproject.org/effect-on-education-systems/

child labour Children clean water current issues Education and child labour environment Lebanon pollution poverty Schools Tanzania Tobacco farms

Cookie	Duration	Description
cookielawinfo-checkbox-analytics	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional	11 months	The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy	11 months	The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.