The Role of EdTech Startups in Transforming Education in Egypt

 

Written by Iasmina Stoian

Source: Getty Image https://www.al-monitor.com/originals/2022/01/egypt-moves-redress-teacher-shortages-public-schools

 

Education in Egypt has long faced numerous challenges, including overcrowded classrooms, insufficient resources, and outdated curricula. For decades, these obstacles have limited the quality and accessibility of education for students across the country, particularly in rural areas. In recent years, however, the rise of educational technology (EdTech) startups has begun to change the face of education in Egypt. These innovative companies are leveraging technology to address the systemic issues within the Egyptian education system, offering new opportunities for both students and educators. This article explores the transformative role of EdTech startups in Egypt and their potential to reshape the future of education in the country.

 

The Need for Innovation in Egyptian Education

The Egyptian education system has historically been marked by its rigidity, with an over-reliance on rote memorization and high-stakes testing. Students often lack access to critical thinking, creativity, and problem-solving skills—skills that are increasingly in demand in the global workforce. Furthermore, a significant urban-rural divide exacerbates educational inequality, with students in rural areas facing even greater challenges in accessing quality education.

The COVID-19 pandemic highlighted these pre-existing issues while also introducing new challenges. With schools closing for extended periods, millions of students were left without access to education due to the lack of digital infrastructure and resources. The crisis underscored the urgent need for innovation in education and the potential of technology to provide solutions.

 

The Rise of EdTech Startups

In response to these challenges, Egypt has seen a surge in the number of EdTech startups in recent years. These startups are developing innovative platforms, tools, and applications designed to make education more accessible, engaging, and effective for students across the country. The growing demand for online learning during the pandemic acted as a catalyst for many of these ventures, but their impact is expected to extend far beyond the immediate crisis.

EdTech startups in Egypt are tackling a wide range of educational needs, from early childhood learning to university-level education and vocational training. They are focusing on diverse areas, including online tutoring, interactive learning platforms, gamification, and adaptive learning technologies. These companies are not only addressing the issues of accessibility and quality but also working to modernize and digitize the traditional education system.

Key Areas of Transformation

One of the most significant contributions of EdTech startups in Egypt is the promotion of personalized learning. Traditional classrooms often fail to cater to the individual needs of students, as teachers are required to manage large groups with varying levels of ability. EdTech solutions, however, allow students to learn at their own pace, accessing resources tailored to their learning styles and needs.

Platforms like Almentor and Kiwa Academy offer online courses in various subjects, enabling students to select the areas in which they need more support. By providing a more flexible and personalized approach, EdTech companies are helping students to better understand complex concepts, retain information, and develop independent learning habits.

Another crucial area where EdTech startups are making a difference is in bridging the gap between urban and rural education. In Egypt, students in rural areas often have limited access to qualified teachers, modern resources, and extracurricular activities. This has led to a significant disparity in educational outcomes between rural and urban students. Through digital platforms, EdTech startups are making quality education accessible to students in remote areas. For example, Nafham, an Egyptian EdTech platform, provides free educational content aligned with the national curriculum, allowing students across the country to access lessons regardless of their location. The platform also includes interactive features like quizzes and video tutorials, making learning more engaging and effective.

In addition to student-focused initiatives, some EdTech startups in Egypt are also working to enhance teacher training and professional development. The traditional education system often overlooks the need for continuous teacher training, leaving educators ill-equipped to manage the changing demands of the modern classroom. EdTech startups such as Classera provide teacher training programs that help educators develop digital literacy and integrate technology into their teaching methods. By empowering teachers with new tools and skills, these startups are improving the overall quality of education and ensuring that teachers can provide students with a more engaging and interactive learning experience.

The Egyptian education system has traditionally placed a heavy emphasis on academic learning, often at the expense of vocational training and lifelong learning opportunities. EdTech startups are addressing this gap by providing platforms that cater to non-traditional learners, including those seeking vocational training or professional development.

For instance, platforms like Udemy and SkillAcademy offer courses in various vocational fields, enabling learners to acquire skills that are directly applicable to the job market. These platforms are particularly valuable in a country like Egypt, where unemployment rates are high, and many young people are seeking opportunities to enhance their employability through skills-based learning.

 

Challenges and Opportunities

Despite the significant progress made by EdTech startups in Egypt, challenges remain. One of the primary obstacles is the lack of digital infrastructure in many parts of the country. While EdTech platforms can reach students in remote areas, they still require a reliable internet connection and access to devices, both of which are limited in many rural regions. Additionally, there is a need for greater collaboration between EdTech companies and the government to ensure that technological solutions are integrated into the national education system in a sustainable and equitable manner.

However, the opportunities for growth are immense. Egypt’s young and tech-savvy population is increasingly open to adopting new technologies, and the government has shown a growing interest in supporting digital education initiatives. By fostering an ecosystem that supports innovation and collaboration, Egypt has the potential to become a regional leader in EdTech, with startups playing a pivotal role in transforming education for future generations.

 

Conclusion

The rise of EdTech startups in Egypt represents a promising step toward addressing the longstanding challenges of the country’s education system. Through personalized learning, improved access to resources, enhanced teacher training, and innovative teaching methods, these startups are reshaping how students learn and how educators teach. While challenges remain, the transformative potential of EdTech is undeniable, offering hope for a more inclusive, accessible, and effective education system in Egypt. As these startups continue to grow and evolve, they are poised to play a critical role in the future of education in the country.

Education in Egypt has long faced numerous challenges, including overcrowded classrooms, insufficient resources, and outdated curricula. For decades, these obstacles have limited the quality and accessibility of education for students across the country, particularly in rural areas. In recent years, however, the rise of educational technology (EdTech) startups has begun to change the face of education in Egypt. These innovative companies are leveraging technology to address the systemic issues within the Egyptian education system, offering new opportunities for both students and educators. This article explores the transformative role of EdTech startups in Egypt and their potential to reshape the future of education in the country.

 

Keywords: Egypt, education, personalized learning, online learning platforms, digital education, vocational training, teacher, innovation

 

References:

AU Startups. “12 EdTech Startups Transforming Education across North Africa to Watch.” AU Startups, September 8, 2023. https://au-startups.com/2023/09/08/12-edtech-startups-transforming-education-across-north-africa-to-watch/ausjobs/.

Magnitt. “EdTech Startups in Egypt.” Magnitt. Accessed May 12, 2025. https://magnitt.com/en-eg/startups/edtech.

UNESCO. “UNESCO Celebrates Egypt’s Achievements in Digital Technology and Innovation in Education.” UNESCO, February 16, 2023. https://www.unesco.org/en/articles/unesco-celebrates-egypts-achievements-digital-technology-and-innovation-education.

Halo Lab. “TOP 15 promising EdTech startups to follow in 2024.” Halo Lab Blog, April 20, 2023. https://www.halo-lab.com/blog/edtech-startups.

Kozma, Robert B. Technology, Economic Development, and Educational Reform: Global Changes and an Egyptian Response. OECD/CERI International Case Study Project. Paris: Organisation for Economic Co-operation and Development, 2005. https://www.academia.edu/download/62234764/kozma_egyptian_report.pdf.

Ewiss, Mohamed Zaki. “Empowering the Egyptian’s Education in the Era of COVID-19.” ResearchGate, 2020. https://www.researchgate.net/profile/Mohamed-Zaki-Ewiss/publication/346589333_Empowering_the_Egyptian’s_Education_in_the_Era_of_Covid-19/links/5fc8c535a6fdcc697bd858d5/Empowering-the-Egyptians-Education-in-the-Era-of-Covid-19.pdf.

El-Masry, Nermine. “The Future of Educational Technology in Egypt: Prospects and Challenges.” Egyptian Journal of Educational Technology, vol. 31, no. 3 (2021): 125–144. https://journals.ekb.eg/article_316740.html.

Provocările educaționale în Kosovo

 

Scris de Veronica Grazzi

Tradus de Iasmina Stoian

 

Situat în centrul Balcanilor, Kosovo este cunoscut mai ales pentru evenimentele sale istorice și politice turbulente. Cu cei 1,8 milioane de locuitori ai săi, Kosovo a trecut prin numeroase conflicte și declarații de independență, inclusiv schimbări de guvern și schimbări de politică. După separarea de Serbia în 2008, țara se confruntă cu numeroase provocări în domeniul educației, unde o mulțime de obstacole împiedică crearea unui sistem coerent și incluziv.

Din cauza conflictului, intervenția internațională și fondurile post-conflict au fost canalizate prin țară prin intermediul misiunii internaționale interimare a ONU pentru Kosovo (UNMIK). Educația a fost percepută ca una dintre modalitățile de limitare a conflictului dintre concepțiile sârbești și albaneze din Kosovo cu privire la națiunea kosovară, astfel încât comunitatea internațională a optat pentru un sistem educațional divizat.

În prezent, Kosovo se confruntă cu reforme substanțiale în sistemul său de învățământ superior. Această transformare include înființarea și dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior, inclusiv nouă universități publice și douăzeci și două de universități private. Deși au fost aduse îmbunătățiri semnificative, există în continuare probleme persistente care împiedică dezvoltarea unui sistem educațional solid și incluziv.

 

Diviziuni etnice și integrare

“O componentă care, în mod normal, nu lipsește din nicio narațiune a istoriei unei națiuni este cea a originii sau a fondării unei națiuni.”

Construcția discursivă a identității naționale, 2009

Această citare se aplică foarte bine Kosovo; baza discursului naționalist actual din Serbia și Kosovo se află în diferitele interpretări istorice ale zonei disputate a Kosovo.

Societatea din Kosovo este divizată pe criterii etnice, iar acest lucru este evident și în sistemul educațional din Kosovo. Până în 1980, sistemul educațional din Kosovo a fost o componentă a vechiului sistem iugoslav. Războiul din Kosovo din 1999 a lăsat un antagonism puternic între comunitățile albaneză și sârbă, împiedicând crearea unui mediu educațional integrat și armonios.

Mai exact, pentru a evita noi conflicte, în timp ce elevii sârbi din Kosovo învață în școli supravegheate de guvernul sârb, elevii albanezi din Kosovo și alte minorități nesârbe frecventează instituțiile de stat ale Republicii Kosovo. Cele două grupuri nu numai că urmează două programe de învățământ distincte, dar, de asemenea, nu interacționează sau nu comunică între ele. Acest lucru reprezintă un obstacol în calea colaborării între generațiile tinere și, în general, în calea reconstruirii unui proces solid de coexistență pașnică.

Dovezile sugerează că programele naționale existente în sistemele de învățământ din Serbia și Kosovo sunt motivate de ideologii sociopolitice și naționaliste care legitimează narațiunea de victimizare contestată. Ambele sisteme nu abordează în mod obiectiv evenimentele istorice, prezintă doar o parte a poveștii și lucrează activ pentru a promova o imagine pozitivă a grupului etnic corespunzător.

În special în universități, diviziunea urmează liniile politice și devine mai puternică, cu viziuni opuse asupra politicilor viitoare.

 

Educație incluzivă

În Planul Strategic pentru Educație 2021-2025 din Kosovo, lansat de Ministerul Educației, asigurarea accesului la educație egală și de calitate nu este doar o prioritate, ci și o provocare.

Kosovo e numără printre țările din Balcani în care fetele și băieții cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani au mai puține oportunități de a frecventa învățământul preșcolar. Conform cercetării publicate de KOMF – o coaliție de 29 de ONG-uri dedicate protecției copilului – doar 4,8 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani frecventează creșe sau grădinițe. Procentul crește la 90 la sută în grupa de vârstă 5-6 ani.

Potrivit UNMIK, în 2019, 38.000 de copii cu dizabilități nu frecventau școlile. Normele sociale sunt primul pas în acest proces, deoarece au tendința de a stigmatiza persoanele cu dizabilități. De aici, urmează barierele structurale, cum ar fi transportul inadecvat, sălile de clasă inaccesibile și lipsa de sprijin specializat. UNMIK a raportat date interesante cu privire la care sunt cauzele în funcție de populația tânără; mentalitatea societății (39%), lipsa beneficiilor în numerar (22%), lipsa serviciilor (14%) și lipsa legislației și a politicilor incluzive (14%).

La toate nivelurile de învățământ, educația incluzivă din Kosovo se confruntă cu numeroase obstacole. În zonele rurale, prezența la grădiniță este scăzută din cauza distanței de deplasare percepute și a indiferenței. Într-o analiză promovată de portalul Kosovo 2.0, s-a arătat că majoritatea grădinițelor sunt situate în orașe și puține sunt situate în zonele rurale. Acest lucru este parțial legat și de lipsa de acțiuni coerente și coordonate între autoritățile centrale și locale. Nu există servicii de transport public care să ducă fetele și băieții la grădinițele cele mai apropiate de reședința lor.

Creșterea gradului de conștientizare a părinților, creșterea numărului de clase preșcolare oferite și îmbunătățirea serviciilor de transport sunt câteva modalități care pot fi utilizate pentru a spori participarea. Chiar dacă educația de bază (clasele 1-9) este obligatorie, până la 25% dintre elevi abandonează școala, în special în satele care au școli satelit. Distanța de deplasare, preocupările de securitate ale femeilor și limitările bugetare sunt obstacole. Ratele de înscriere în învățământul secundar sunt mai scăzute în zonele rurale decât în cele metropolitane, indicând o preferință pentru gimnazii în detrimentul instituțiilor profesionale. Reforma învățământului profesional este esențială, iar finanțele gospodăriilor și distanța de deplasare au un rol în alegerea școlii secundare.

Cu câteva excepții notabile, cum ar fi prospera școală agricolă din Lipjan, economia rurală, care a fost influențată de colapsul și conflictele industriale anterioare, afectează interesul pentru școlile profesionale agricole. Susținerea interesului pentru programele de formare practică și adaptarea ofertelor educaționale la cerințele economice rurale în schimbare reprezintă dificultăți continue.

 

Rata ridicată a abandonului școlar și șomajul

Rata ridicată a abandonului școlar este o problemă în Kosovo, în special în ceea ce privește învățământul secundar. Șomajul în rândul tinerilor este rezultatul atât al dificultăților economice, cât și al nepotrivirii dintre competențele predate în școli și cele cerute de piața muncii. Această problemă este agravată de opțiunile reduse de formare profesională, care îi lasă pe mulți tineri fără competențele necesare pentru a găsi un loc de muncă și alimentează ciclul stagnării economice. Problemele economice ale Kosovo, cum ar fi rata ridicată a șomajului și o economie șubredă, au un impact asupra sistemului educațional. Disponibilitatea materialelor educaționale, remunerarea profesorilor și calitatea educației pot fi toate afectate de lipsa fondurilor și a resurselor.
Adulții din zonele rurale declară că au un acces mai redus la educație, în timp ce educația non-formală este concentrată în principal în zonele urbane și are loc ocazional. Pentru a elimina decalajul educațional care există pentru adulții și tinerii care nu sunt școlarizați, sunt necesare programe de învățare pe tot parcursul vieții, sprijin guvernamental și implicarea sectorului privat în consolidarea capacităților și promovarea ocupării pe cont propriu în zonele rurale. Finanțarea continuă din partea ONG-urilor este esențială pentru menținerea inițiativelor de consolidare a capacităților în aceste comunități.

 

Cheltuielile publice în domeniul educației

Conform unui studiu recent Kosovo 2.0, bugetul de stat alocat educației preșcolare nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani. Acesta a crescut de la 14 milioane EUR în 2017 la 17 milioane EUR în 2019 și apoi, în 2020, a scăzut la 16 milioane EUR. În raportul său anual privind Kosovo în 2020, Comisia Europeană a subliniat faptul că deficiențele sistemului educațional din Kosovo – evidențiate, de asemenea, de testele PISA – trebuie atribuite și incluziunii scăzute a copiilor în învățământul preșcolar.

Sistemul educațional nu răspunde suficient cerințelor de pe piața muncii. În comparație cu națiunile cu venituri medii cu o demografie de vârstă similară, Kosovo investește 4,7 % din PIB-ul său în educație; cu toate acestea, suma cheltuită pentru învățământul primar și secundar per elev este comparativ scăzută. Acest lucru se datorează în principal raportului elev-profesor ridicat, care este de două ori mai mare decât media UE, și costului ridicat al salariilor profesorilor.

Ratele de înscriere în învățământul primar sunt ridicate, de 96%, iar ratele de înscriere în învățământul secundar sunt ridicate, de 88,1%. Cu toate acestea, scorurile scăzute la PISA și ratele relativ ridicate ale șomajului pentru absolvenții de învățământ postsecundar (19,2 % în T2 2018) în comparație cu UE indică deficiențe în ceea ce privește relevanța și calibrul educației. În stadiile incipiente ale reformei sistemului de învățământ profesional, se examinează starea școlilor de formare profesională (VET). În prezent, cheltuielile pentru cercetare reprezintă doar 0,1 % din PIB. În urma inaugurării unui nou minister al inovării în 2018, două centre regionale de inovare au primit un grant de 1,1 milioane EUR pentru laboratoare și echipamente specializate.

 

Posibile acțiuni guvernamentale

Unele îmbunătățiri pot fi observate în domeniul educației. Rata de înscriere la toate nivelurile este în creștere, dar este încă semnificativ sub medie, iar mulți tineri romi și ashkali nu ajung la niveluri superioare de educație. În acest an universitar, Ministerul Educației, Științei și Tehnologiei a crescut numărul de burse pentru studenții romi, ashkali (și egipteni) de la 500 la 600 și a alocat, de asemenea, fonduri pentru centrele de învățare care anterior erau finanțate în principal de donatori.

Promovarea educației incluzive: Guvernul ar trebui să încurajeze clasele integrate care reunesc elevi de diferite origini etnice, ca o modalitate proactivă de promovare a incluziunii. Tânăra generație poate deveni mai unită ca societate și poate contribui la eliminarea diviziunilor prin schimburi culturale și oportunități comune de învățare. Kosovo ar trebui să acorde prioritate implementării unui sistem educațional incluziv pentru a proteja tinerii susceptibili de radicalizare. Acesta a avansat într-o oarecare măsură, după cum reiese din elaborarea unui manual pentru instructori și din formarea temeinică a educatorilor (a se vedea secțiunea privind educația). Este unul dintre participanții activi la proiectul pentru combaterea terorismului în Balcanii de Vest (WBCTi).

 

Referințe: