Provocările educaționale în Danemarca

 

Scris de Camille Boblet-Ledoyen

Tradus de Iasmina Stoia

 

“Da, Danemarca poate avea laurii celei mai fericite țări din lume, dar asta nu înseamnă că, la fel ca în orice economie capitalistă, toată lumea este fericită.” [1]

Michael Roberts, 2022.

Educația este un pilon vital al dezvoltării unei națiuni, iar Danemarca este renumită pentru angajamentul său ferm de a oferi educație de înaltă calitate. Cu toate acestea, ca orice altă țară, Danemarca se confruntă cu propriile provocări în cadrul sistemului său educațional. Acest articol va explora provocările academice semnificative cu care s-a confruntat Danemarca, examinând cauzele acestora și soluțiile potențiale. Provocările cu care se confruntă sistemul educațional danez subminează ideea unei societăți deschise și incluzive, promovată în anii 1980 și 1990: integrarea complexă a minorităților etnice care trăiesc în ghetouri urbane (Human Right Watch, 2021)[2]; deconstrucția treptată a statului bunăstării, la care guvernul de stânga al lui Helle Thorning-Schmitt a avut o contribuție majoră între 2011 și 2014; un malaise școlar în creștere, cu o populație școlară care fie abandonează școala, fie este deprimată. Astăzi, Danemarca rămâne divizată între două tendințe principale: izolaționismul istoric, care a făcut ca Danemarca să se retragă din concertul european în ultimele secole, sceptică față de integrarea europeană (alături de Franța, Danemarca a fost una dintre țările care au respins Tratatul de la Lisabona din 2005 în cadrul unui referendum); integrarea progresivă, cu o aderare la NATO și la Piața Comună și promovarea liberalismului economic. Problema primirii migranților cristalizează această diviziune în societatea daneză: dorința guvernului actual de a transfera solicitanții de azil într-o „țară terță” este un semn că izolaționismul istoric câștigă teren.

Copiii participă la lecții de sprijin. Fotografie de Magnus Fröderberg

Sistemul educațional

Sistemul educațional din Danemarca a fost martorul unor dezbateri continue cu privire la metodele de evaluare și standardizare. Criticii susțin că accentul pus pe testele standardizate și pe cadrele curriculare rigide poate limita autonomia și creativitatea profesorilor, ducând la o concentrare îngustă asupra pregătirii pentru examene. Se recunoaște din ce în ce mai mult necesitatea unei abordări mai holistice a evaluării, care să cuprindă diversele competențe și abilități ale elevilor. Reformele recente au urmărit să reducă dependența de testele cu grad ridicat de evaluare și să promoveze practici de evaluare mai formative și individualizate.

Clasele din Danemarca nu au, în general, mai mult de douăzeci de elevi, iar școlile sunt finanțate prin taxe locale, ceea ce poate duce la disparități teritoriale mai mari sau mai mici. Reforma din 2013 a crescut programul școlar de la 21 la 30 de ore pe săptămână, iar profesorii au fost încurajați să petreacă mai mult timp la școală. Reforma din aprilie 2013 a avut loc pe fondul grevelor, dar a intrat în vigoare la începutul anului școlar septembrie 2014. Dificultățile întâmpinate de școlile publice (ore de lucru mai lungi pentru profesori fără compensare salarială, o programă care depinde de regiune) au favorizat școlile private: în prezent, 15% dintre elevii danezi frecventează cursuri private[3].

Tranzițiile ușoare între diferitele niveluri de învățământ pot avea un impact semnificativ asupra succesului elevilor. Danemarca se confruntă cu provocări în asigurarea unei tranziții fără probleme de la învățământul primar la învățământul secundar și de la învățământul secundar la învățământul superior sau la formarea profesională. Inconsecvențele în alinierea programelor școlare, lipsa de orientare și consiliere și cooperarea limitată între instituțiile de învățământ au fost identificate ca fiind obstacole. Eforturile de îmbunătățire a coordonării, de stabilire a unor trasee clare și de furnizare a unui sprijin cuprinzător în timpul fazelor de tranziție sunt esențiale pentru abordarea acestei provocări.

De asemenea, deși Danemarca a înregistrat progrese semnificative în digitalizarea sistemului său educațional, există încă provocări care trebuie depășite. Accesul la resursele digitale, dezvoltarea profesională a profesorilor și decalajul digital dintre elevi necesită atenție. Asigurarea unui acces echitabil la tehnologie, formarea cadrelor didactice și integrarea eficientă a instrumentelor digitale în programa școlară sunt măsuri esențiale pentru valorificarea potențialului tehnologiei în vederea îmbunătățirii rezultatelor învățării.

Deși Danemarca oferă școlarizare gratuită pentru studenții danezi și din UE/SEE, există totuși considerente financiare și costuri asociate cu învățământul superior. În timp ce taxele de școlarizare sunt în general acoperite pentru studenții danezi și din UE/SEE, costul vieții poate fi o povară financiară semnificativă. Cheltuielile cum ar fi cazarea, mâncarea, transportul și materialele de studiu se pot acumula, în special pentru studenții care trebuie să se mute sau să locuiască în zone cu costuri ridicate, cum ar fi Copenhaga. Aceste cheltuieli de trai pot crea dificultăți pentru studenții cu venituri mici. Studenții din afara UE/SEE trebuie să plătească taxe de școlarizare pentru a studia în Danemarca. Aceste taxe pot varia în funcție de instituție, program și nivel de studiu. Taxele de școlarizare pentru studenții din afara UE/SEE pot fi substanțiale, ceea ce face dificil pentru unele persoane să își permită învățământul superior în Danemarca. Cu toate acestea, este esențial să rețineți că Danemarca oferă o serie de burse și subvenții pentru a sprijini studenții internaționali, atenuând unele dintre barierele financiare. Găsirea unei locuințe accesibile și potrivite poate fi o provocare pentru studenți, în special în orașele cu prețuri ridicate ale chiriilor. Costurile de cazare pot consuma o parte semnificativă din bugetul unui student, lăsând fonduri limitate pentru alte cheltuieli esențiale. Pentru a aborda această problemă, Danemarca oferă opțiuni de cazare pentru studenți la prețuri accesibile prin intermediul asociațiilor de locuințe, al căminelor studențești și al subvențiilor pentru chirii. Costurile de cazare pot consuma o parte semnificativă din bugetul unui student, lăsând fonduri limitate pentru alte cheltuieli esențiale. Pentru a aborda această problemă, Danemarca oferă opțiuni de cazare pentru studenți la prețuri accesibile prin intermediul asociațiilor de locuințe, al căminelor studențești și al subvențiilor pentru chirii. Cu toate acestea, cererea de locuințe pentru studenți depășește adesea oferta disponibilă, ceea ce creează provocări suplimentare pentru studenți.

O sală de lectură din Biblioteca de Stat și Universitară (Statsbiblioteket- acum Biblioteca Regală Daneză) din Aarhus, Danemarca. Fotografie de ©VillyFink Isaksen, Wikimedia Commons, Licență cc-by-sa-4.0

Sănătatea mintală

Sănătatea mintală a elevilor danezi este o preocupare majoră. Potrivit unui raport al Fundației Human Practice și al unui al doilea al OCDE (Learning Compass 2030),

„Tratamentul copiilor cu stres a crescut cu 900% în perioada 1995-2015. Studiile arată, de asemenea, o corelație clară între copiii care sunt nefericiți / nemulțumiți și absenteismul / modelele de învățare. Acest lucru contribuie la faptul că, în 2018, 32% dintre elevii danezi la nivel național nu au fost considerați pregătiți pentru învățământul superior în clasa a opta și că, în 2019, 10% dintre elevii din clasa a noua nu au finalizat examenele obligatorii din școala primară.”[4]

Creșterea semnificativă a tratamentului copiilor cu stres sugerează o prevalență tot mai mare a problemelor legate de stres în rândul elevilor danezi. Factori precum presiunea academică, așteptările sociale și provocările personale contribuie la creșterea nivelului de stres. Acești factori de stres pot afecta bunăstarea, implicarea și performanța academică a elevilor. Statistica care indică faptul că 32% dintre elevii danezi nu au fost considerați pregătiți pentru învățământul superior în clasa a opta evidențiază o provocare semnificativă în pregătirea elevilor pentru viitoarele activități educaționale. Această pregătire este esențială pentru tranziții ușoare și traiectorii academice de succes dincolo de școala primară. Factori precum pregătirea academică, dezvoltarea competențelor și bunăstarea socio-emoțională joacă un rol în pregătirea elevilor pentru învățământul superior.

 

Disparități socioeconomice

O provocare semnificativă în învățământul danez o reprezintă disparitățile socioeconomice, care pot afecta rezultatele elevilor și pot perpetua inegalitatea socială. Cercetările au arătat că elevii proveniți din medii defavorizate tind să aibă rezultate educaționale mai slabe în comparație cu omologii lor mai privilegiați. Factori precum educația părinților, venitul și capitalul cultural joacă un rol crucial în modelarea traiectoriei educaționale a unui elev. Pentru a face față acestei provocări, Danemarca a pus în aplicare diverse inițiative, inclusiv programe de sprijin specifice pentru elevii vulnerabili, acces sporit la educația preșcolară și reforme menite să reducă inegalitatea educațională.

Disparitățile socioeconomice pot influența, de asemenea, capitalul cultural al elevilor, care se referă la cunoștințele, abilitățile și comportamentele care sunt apreciate în sistemul educațional, deși nu specificitatea daneză în sine. Elevii din medii socioeconomice defavorizate tind să aibă rezultate școlare mai slabe decât colegii lor mai bogați. Acest decalaj se manifestă în diverse moduri, inclusiv prin rezultate mai slabe la teste, rate mai ridicate de abandon școlar și acces redus la învățământul superior. Factorii socioeconomici, cum ar fi educația, venitul și ocupația părinților, influențează în mod semnificativ performanța școlară și rezultatele educaționale ale unui elev. Educația preșcolară este esențială pentru a pune bazele parcursului educațional al unui copil. Cu toate acestea, disparitățile socioeconomice duc adesea la un acces inegal la educație timpurie de înaltă calitate. Copiii din medii defavorizate pot avea acces limitat la programe preșcolare, ceea ce le poate afecta pregătirea pentru școlarizarea formală. Danemarca a pus în aplicare inițiative pentru a spori accesul la educația preșcolară, cum ar fi acordarea de subvenții și sprijin pentru familiile vulnerabile. Cu toate acestea, sunt încă necesare eforturi suplimentare pentru a asigura oportunități egale pentru toți copiii. Elevii din medii defavorizate se pot confrunta cu un acces limitat la sistemele de orientare și sprijin educațional, inclusiv la serviciile de consiliere profesională și de meditații. Această lipsă de sprijin poate împiedica aspirațiile lor educaționale și profesionale. Furnizarea de servicii complete de orientare și sprijin elevilor, în special celor din medii defavorizate, poate contribui la echilibrarea condițiilor de concurență și la îmbunătățirea oportunităților lor educaționale.

„În majoritatea țărilor OCDE, statutul socio-economic influențează rezultatele învățării mai mult decât sexul și statutul de imigrant. În Danemarca, proporția copiilor din ultima cuartilă a indicelui PISA al statutului economic, social și cultural (ESCS) care au atins cel puțin nivelul 2 PISA la citire în 2018 a fost cu 22 % mai mică decât cea a copiilor din prima cuartilă ESCS, o proporție mai mică decât media OCDE de 29 %.”[5]

 

Integrarea elevilor imigranți

Integrarea elevilor imigranți în Danemarca este un aspect esențial al sistemului educațional danez.

Danemarca s-a confruntat cu un aflux de imigranți și refugiați în ultimii ani, ceea ce a prezentat provocări în integrarea acestor elevi în sistemul educațional. Barierele lingvistice, diferențele culturale și educația limitată pot împiedica progresul academic al elevilor imigranți. Pentru a aborda această problemă, Danemarca a pus în aplicare strategii precum programele de imersiune lingvistică, cursuri de sensibilizare interculturală pentru profesori și inițiative de promovare a înțelegerii multiculturale în rândul elevilor. Elevii imigranți se pot confrunta cu decalaje educaționale din cauza diferențelor de curriculum, sisteme educaționale sau oportunități educaționale limitate în țările lor de origine. Pentru a aborda aceste lacune, Danemarca a implementat programe punte care oferă sprijin academic și resurse suplimentare pentru a ajuta elevii imigranți să recupereze decalajul față de colegii lor. Aceste programe se concentrează pe materiile de bază și oferă asistență individualizată pentru a asigura o tranziție ușoară către sistemul educațional danez. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori integrarea și pentru a oferi oportunități educaționale egale pentru toți elevii.

Cea mai mare problemă pentru integrarea studenților imigranți străini este abandonarea treptată a politicii de deschidere și incluziune care a făcut din Danemarca o țară dinamică. Partidele de extremă dreapta și conservatoare înregistrează scoruri istorice ridicate: Partidul Naționalist al Poporului Danez a fost membru al guvernului de coaliție între 2001 și 2011 și între 2015 și 2019. Acest lucru a determinat dreapta liberal-conservatoare să se apropie de temele extremei drepte, propunând o politică de sfidare față de imigrație. Într-un semn de neîncredere față de integrarea europeană, în decembrie 2015 a fost organizat un referendum privind menținerea Danemarcei în cadrul Europol (confirmat cu o ușoară majoritate de 53%). Din 2019, deși extrema dreaptă nu este membră a guvernului de coaliție, executivul condus de Mette Frederiksen a aplicat o politică naționalistă dură în materie de imigrație[6]

.

Provocările economice

Cheltuielile pentru protecția socială în Danemarca sunt printre cele mai ridicate din OCDE, dar sunt încă în urma unor țări precum Belgia, Franța și Finlanda. De fapt, nu este vorba de cheltuieli, ci de dorința de a continua să se cheltuiască pentru protecția socială. Ca multe alte țări, Danemarca se confruntă cu un deficit de cadre didactice calificate, în special în anumite domenii și în regiunile îndepărtate. Atractivitatea redusă a profesiei, volumul mare de muncă și oportunitățile limitate de avansare în carieră au contribuit la această provocare. Guvernul danez a luat măsuri pentru a aborda această problemă, inclusiv creșterea salariilor profesorilor, oferirea de oportunități de dezvoltare profesională și implementarea de campanii de recrutare. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi susținute pentru a atrage și a păstra cadrele didactice talentate, asigurând o forță de muncă didactică de înaltă calitate la nivel național. Manualele, materialele de curs și alte resurse de studiu pot fi costisitoare pentru studenți, în special în domeniile care necesită materiale sau echipamente specializate. Costul materialelor de studiu poate reprezenta o provocare financiară, în special pentru studenții din medii cu venituri reduse, care pot avea dificultăți în a-și permite aceste costuri suplimentare. Accesul la biblioteci, resursele online și sprijinul instituțional pentru materiale de studiu la prețuri accesibile pot contribui la atenuarea acestei bariere.

Problema este că Danemarca și-a deconstruit treptat statul asistențial. Statul social danez nu este de inspirație socialistă sau chiar comunistă, ci liberală. Protecția socială se bazează pe un model universal, adică beneficiază toți cetățenii fără nicio condiție prealabilă de venit, așa cum se întâmplă în sistemul de stat social beveridgian sau francez[7]. Ideea este de a facilita integrarea indivizilor pe piața capitalistă: nu de a reduce inegalitățile, ci de a promova egalitatea de șanse. Reducerea inegalităților urmărește, în ultimă instanță, dispariția totală a pauperismului, în timp ce egalitatea de șanse urmărește să acorde cetățenilor un anumit număr de drepturi similare. Schimbarea neoliberală din Danemarca face parte dintr-o schimbare neoliberală scandinavă din anii 2010. Executivul danez a ales să își „responsabilizeze” cetățenii prin înăsprirea accesului la beneficiile sociale. În cazul studenților danezi, de exemplu, beneficiile pentru studenții cu dificultăți de învățare au fost eliminate complet.

Zona campusului Școlii daneze de design, fotografiată în 2010, în timp ce aceasta era situată în fostele clădiri ale Institutului Finsen din Strandboulevarden, în cartierul Østerbro din Copenhaga. Fotografie realizată de Danmarks Designskole – Școala daneză de design.

Concluzii și recomandări

Angajamentul Danemarcei față de educație este lăudabil, dar se confruntă cu mai multe provocări care necesită atenție și intervenții specifice. Abordarea disparităților socioeconomice, integrarea elevilor imigranți, atragerea și reținerea cadrelor didactice calificate, reformarea practicilor de evaluare, facilitarea tranzițiilor fără probleme și valorificarea tehnologiei sunt domenii de interes esențial.

Găsirea unei locuințe accesibile și adecvate poate fi o provocare pentru elevi, în special în orașele cu prețuri ridicate ale chiriilor. Costurile de cazare pot consuma o parte semnificativă din bugetul unui student, lăsând fonduri limitate pentru alte cheltuieli esențiale. Pentru a aborda această problemă, Danemarca oferă opțiuni de cazare pentru studenți la prețuri accesibile prin intermediul asociațiilor de locuințe, al căminelor studențești și al subvențiilor pentru chirii. Cu toate acestea, cererea de locuințe pentru studenți depășește adesea oferta disponibilă, creând provocări suplimentare pentru studenți.

Creșterea accesului la serviciile de sănătate mintală, furnizarea de programe cuprinzătoare de consiliere și integrarea educației privind sănătatea mintală în curriculum pot contribui la abordarea problemelor legate de stres și la sprijinirea bunăstării emoționale a elevilor. Promovarea unui mediu școlar pozitiv și incluziv prin inițiative de combatere a hărțuirii, promovarea învățării socio-emoționale și punerea în aplicare a unor strategii eficiente de gestionare a comportamentului pot contribui la îmbunătățirea fericirii și a implicării elevilor. Dotarea cadrelor didactice cu oportunități de formare și dezvoltare profesională axate pe sprijinirea sănătății mintale, strategiile de gestionare a clasei și încurajarea unor medii de învățare pozitive poate spori capacitatea acestora de a aborda în mod eficient bunăstarea elevilor și nevoile de învățare. Având în vedere amploarea problemei, guvernul danez ar trebui să creeze un buget special pentru a se ocupa de starea profundă de rău a elevilor săi. Mai mulți psihiatri, reeducarea timpului școlar și mai puține cursuri sunt posibile soluții.

Persistă provocări în ceea ce privește integrarea elevilor imigranți în sistemul educațional danez. Investițiile continue în programe lingvistice, formare interculturală, servicii de sprijin adaptate și implicarea comunității vor consolida în continuare integrarea elevilor imigranți și vor promova succesul educațional și coeziunea socială în Danemarca. Menținerea unei politici de deschidere și incluziune trebuie să fie o prioritate absolută pentru autoritățile publice.

Abordarea disparităților socioeconomice în sistemul educațional danez necesită o abordare multidimensională care se concentrează pe oferirea de oportunități egale, îmbunătățirea accesului la resurse și promovarea practicilor incluzive. Aceasta implică punerea în aplicare a unor programe de sprijin specifice pentru elevii vulnerabili, investiții în educația preșcolară de înaltă calitate, îmbunătățirea infrastructurii și a resurselor în școlile defavorizate, extinderea accesului la servicii de orientare și sprijin și promovarea unei culturi a așteptărilor înalte și a aspirațiilor educaționale pentru toți elevii.

Prin abordarea acestor provocări, Danemarca își poate îmbunătăți în continuare sistemul educațional, poate promova egalitatea de șanse pentru toți elevii și își poate pregăti tinerii pentru cerințele secolului XXI.

 

 

Bibliografie:

Referințe: 

[1] Roberts, Michael, “Denmark : the happy social-democrat model?”, Counterfire, November 2022.

[2] Math, Susheela, “Denmark’s “Ghetto Package” and the intersection of the right to housing and non-discrimination”, Human Rights Watch International, March 11th, 2011. “Thousands of people across Denmark face eviction from their homes under the country’s “Ghetto Package,” which seeks to “eradicate” “ghettos” by 2030.  The State distinguishes “ghettos” from other areas with the same socio-economic factors on the basis that the majority of residents are of what it calls “non-Western background.” (literatim).

[3] Marcellin, Anastasia, “Why Denmark’s vaunted school system is showing signs of wear”, The Local, July 2019.

[4] Human Practice Foundation, “Main challenges and barrier to education in Denmark”, Human Practice Foundation, December 2021.

[5] Organization of Economic Cooperation and Development, “Denmark: ensuring equal opportunities for students across socio-economic backgrounds”, Education at a Glance 2021: OECD Indicators, OECD, 2021.

[6] The Danish government wants asylum seekers to be systematically sent to a third country (preferably far from Denmark: that’s the subtext) while their application is processed.

[7] In the Beveridgian system, social benefits are granted according to the needs of each social category, not indiscriminately. This system is the basis of social protection in France.

Educational Challenges in Austria

Written by Aurelia Bejenari

At first glance, Austria seems ideal for living and studying. Its capital, Vienna, has been named the most liveable city in the world for the second year in a row. Its educational system is known for its high standards, high quality,  and a strong diversification of programmes at all levels of education. According to Article 14 of the Austrian Federal Constitutional Law, “democracy, humanity, solidarity, peace and justice, openness and tolerance towards everyone regardless of race, social status and financial background” are fundamental principles that lay at the core of education in Austria. Unlike many other European countries, Austria offers free higher education for EU citizens, making it attractive for international students. The generous government spending on education is undoubtedly a factor making this possible. Add onto this a rich cultural heritage and some stunning landscapes, and the picture looks flawless. However, in reality, Austria, just like any other country, has to face its own set of educational challenges.

Cross-regional disparities

In Austria, regional inequalities in children’s access to and participation in education become increasingly evident when looking at non-compulsory levels of education. The enrolment rate of  3-5 year-olds varies from 82% in the region of Styria to 95% in Lower Austria. When looking at other age groups, enrolment rates range from 97% to 100% across regions for 6-14 year-olds and from 67% to 91% for 15-19 year-olds.

Similarly, the share of 25-64 year-old adults with tertiary education varies from 29% in the region of Vorarlberg to 43% in Vienna. These variations across different regions of the country reflect more than just differences in educational opportunities. To a large degree, they are caused by economic conditions and internal migration patterns.

Tracking of students at a young age

The tracking of students into different types of schools starts at 10, much earlier than the OECD average age of 14. Such an approach may pose significant challenges in terms of equity if not managed properly. OECD evidence shows that early tracking can increase

inequities in students’ learning and exacerbate socioeconomic background’s impact on performance. Although in Austria, the selection into educational tracks is formally based on academic achievements and the recommendations of teachers, in practice, socioeconomic background plays an essential role for families when deciding on a track at the end of primary education.

To reduce the impact of early tracking and provide more equitable learning outcomes for all students, a new lower secondary school model, the New Secondary School (Neue Mittelschule, NMS), was introduced in 2007-2008. However, according to a summative evaluation from 2015, the project has had mixed results. Deficiencies in the implementation process were found, with interpretations of the new model varying between schools and students’ overall levels of achievement were needing improvement.

Teacher Helping a Student / Picture by Max Fischer via Pexels

Integration of students with immigrant backgrounds

Austria faces challenges in increasing the participation of children from certain backgrounds in Early Childhood Education and Care (ECEC), including immigrant children and reducing the achievement gaps between students from disadvantaged or immigrant backgrounds and their peers.

According to data from PISA 2015, students with an immigrant background made up 20.3% of the total student population in Austria, a percentage significantly higher than the OECD average of 12.5%. Education outcomes for students with an immigrant background remain significantly below those of other students. Additionally, grade repetition is higher amongst immigrant students, with 26.5% of immigrant students reporting having repeated a grade, compared to 12.1% of non-immigrant students (above the OECD average of 19.9% and 10.9%, respectively). According to Eurostat evidence, foreign-born students also have almost three times the early school leaving rates of native-born students.

In analyzing and comparing the situation of children of Turkish migrants in France, Sweden, and Austria, academic Philipp Schnell finds that when it comes to the scale of the disadvantages suffered by children of this background in the education system, Austria is the unequivocal leader. Schnell gives the following explanation for this disparity:

“ The crucial factors are the intensity of the interaction between the structures of the school system and family resources, as well as the time at which this interaction begins. In the Austrian education system, it has to begin at an earlier point than in other countries.”

Thus, in other words, Turkish families and families of different migrant backgrounds often cannot find and allocate the resources that the Austrian system requires at such an early point in time.

Furthermore, when admitting a pupil into the Austrian school system, there are no formal test procedures for assessing the child’s competence in German. Children whose competence in German is insufficient to follow classes are admitted as so-called ex-matriculate pupils for a maximum of two years. Afterwards, it is automatically assumed that pupils can generally follow tuition in the classroom, even though their competence in German is not yet comparable with that of native speakers. This language barrier could have a negative impact on pupils’ education, literacy, and their further trajectory in life. Indeed, a 2022 report shows that the Austrian educational system has yet to fully succeed in guaranteeing that immigrant children can read and write German fluently after nine years of schooling.

Access to education for asylum seekers

Asylum-seeking children can attend primary and secondary school only after their asylum application has been admitted to the regular procedure. Attendance in public schools is not provided for them during the period in which they reside in the initial reception center of the state.

Obtaining access to education for asylum seekers older than 15 can pose difficulties, as schooling is not compulsory after the age of 15 for asylum seekers. Moreover, children who did not attend the mandatory school years in Austria have difficulties continuing their education. Special courses are available free of charge only for unaccompanied children who have not successfully finished the compulsory last school year. This possibility is often not available for free for children accompanied by their families.

Discrimination

In addition to the practical challenges described above, students from various backgrounds face discrimination, which remains a prominent issue in Austrian schools. In 2022, 158 discrimination cases in the education system were reported to the Austrian Initiative for a Non-Discriminatory Education System (IDB – Initiative für ein diskriminierungsfreies Bildungswesen). According to the organization, 84% of reports are cases of racial discrimination. Around 36% of all cases of discrimination reported to the IDB involved decidedly anti-Muslim, racist and/or Islamophobic discrimination  and 1% of all cases reported involved anti-Semitic discrimination.

The Matura exam

The Matura, officially called Reifeprufung, is the Austrian “general school-leaving examination” and represents a prerequisite for higher education such as university, academy, technical university, and college. The exam consists of written examinations, three to four tests lasting for up to five hours each on consecutive mornings in May, and oral examinations, which are held about one month after the written ones.

The Austrian Matura has gone under severe criticism over the years. Critics argue that the exam’s structure is too rigid and fails to assess students’ practical skills and critical thinking abilities adequately. Many experts argue that the system encourages students only to memorize certain subjects and themes, hindering creative thinking. Some specialists have called the Matura “a real lottery system”, with a lot depending on whether the students studied and memorized the particular subject more in-depth than others. Additionally, the Matura exam can be criticized from a socioeconomic perspective, as it may favour students from more privileged backgrounds with access to additional tutoring and resources.

Conclusion

Beneath Austria’s charming exterior, its educational system grapples with hidden challenges. These challenges aren’t exclusive to Austria; they mirror issues prevalent in educational systems worldwide. The disparities in education attainment across regions aren’t just about geography; they echo global struggles with economic inequality. Early student tracking highlights the perennial debate between early specialization and nurturing diverse talents. The challenges immigrant students face mirror those in many diverse societies striving for inclusive education. Discrimination, an unfortunate reality, persists not only within Austrian classrooms but in classrooms everywhere.

Austria’s educational journey is a reminder that no nation is immune to these challenges. It’s a call to action for policymakers, educators, and communities in Austria and worldwide. Before them stands the question: How do we balance tradition and innovation, inclusivity and excellence, uniformity and individuality? This is no simple question, but it brings us closer to reaching the universal goal of a fairer, more equitable education system.

References

Educational Challenges in Denmark

Written by Camille BOBLET—LEDOYEN

“Yes, Denmark may have the laurel of the happiest country in the world, but that does not mean that, as in every capitalist economy, everybody is happy.”[1]

Michael Roberts, 2022.

Education is a vital pillar of a nation’s development, and Denmark is renowned for its strong commitment to providing high-quality education. However, like any other country, Denmark faces its own challenges within its educational system. This article will explore the significant academic challenges that Denmark has encountered, examining their causes and potential solutions. The challenges facing the Danish education system undermine the idea of an open, inclusive society promoted in the 1980s and 1990s: the complex integration of ethnic minorities living in urban ghettos (Human Right Watch, 2021)[2]; the gradual deconstruction of the welfare state, to which Helle Thorning-Schmitt’s left-wing government made a major contribution between 2011 and 2014; a growing school malaise, with a school population that is either dropping out or depressed. Today, Denmark remains divided between two main trends: historical isolationism, which has seen Denmark withdraw from the European concert in recent centuries, skeptical of European integration (along with France, Denmark was one of the countries to reject the 2005 Lisbon Treaty in a referendum); progressive integration, with a membership of NATO and the Common Market, and the promotion of economic liberalism. The issue of migrant reception crystallizes this division in Danish society: the current government’s desire to transfer asylum seekers to a “third country” is a sign that historical isolationism is gaining ground.

Children attend support lessons. Photo by Magnus Fröderberg

Education System

Denmark’s education system has witnessed ongoing debates regarding assessment methods and standardization. Critics argue that the emphasis on standardized testing and rigid curriculum frameworks can limit teachers’ autonomy and creativity, leading to a narrow focus on exam preparation. There is a growing recognition of the need for a more holistic approach to assessment, encompassing students’ diverse skills and abilities. Recent reforms have aimed to reduce the reliance on high-stakes testing and promote more formative and individualized assessment practices.

Classes in Denmark generally have no more than twenty pupils, and schools are financed by local taxes, which can lead to greater or lesser territorial disparity. The 2013 reform increased school hours from 21 to 30 per week, and teachers were encouraged to spend more time at school. The April 2013 reform took place against a backdrop of strikes but finally came into force at the start of the September 2014 school year. The difficulties encountered by public schools (longer working hours for teachers with no salary compensation, a curriculum that depends on the region) have favoured private schools: today, 15% of Danish pupils attend private classes.[3].

Smooth transitions between different educational levels can significantly impact student success. Denmark faces challenges in ensuring a seamless transition from primary to secondary education and from secondary to higher education or vocational training. Inconsistencies in curriculum alignment, lack of guidance and counselling, and limited cooperation between educational institutions have been identified as obstacles. Efforts to enhance coordination, establish clear pathways, and provide comprehensive support during transitional phases are essential to address this challenge.

Also, while Denmark has made significant progress in digitalizing its education system, there are still challenges to overcome. Access to digital resources, teacher professional development, and the digital divide among students require attention. Ensuring equitable access to technology, providing training to educators, and integrating digital tools effectively into the curriculum are crucial steps to harness the potential of technology in enhancing learning outcomes.

While Denmark offers free tuition for Danish and EU/EEA students, there are still financial considerations and costs associated with higher education. While tuition fees are generally covered for Danish and EU/EEA students, the cost of living can be a significant financial burden. Expenses such as accommodation, food, transportation, and study materials can add up, particularly for students who need to relocate or live in high-cost areas such as Copenhagen. These living expenses can create challenges for students from low-income backgrounds. Non-EU/EEA students are required to pay tuition fees to study in Denmark. These fees can vary depending on the institution, program, and level of study. The tuition fees for non-EU/EEA students can be substantial, making it difficult for some individuals to afford higher education in Denmark. However, it is essential to note that Denmark offers a range of scholarships and grants to support international students, mitigating some of the financial barriers. Finding affordable and suitable housing can be challenging for students, especially in cities with high rental prices. Accommodation costs can consume a significant portion of a student’s budget, leaving limited funds for other essential expenses. To address this issue, Denmark provides student housing options at affordable rates through housing associations, student dormitories, and rental subsidies. However, the demand for student housing often exceeds the available supply, creating additional challenges for students.

Mental Health

The mental health of Danish schoolchildren is a major concern. According to a report by the Human Practice Foundation and a second by the OECD (Learning Compass 2030),

“The treatment of children with stress increased by 900% from 1995-2015. Studies also show a clear correlation between children who are unhappy/discontented and absenteeism/learning patterns. This contributes to the fact that in 2018 32% of Danish students nationally were not deemed ready for higher education in eighth grade and that in 2019 10% of the students in the ninth grade did not complete the primary school’s mandatory exams.”[4]

The significant increase in the treatment of children with stress suggests a growing prevalence of stress-related issues among Danish students. Factors such as academic pressure, social expectations, and personal challenges contribute to heightened stress levels. These stressors can impact students’ well-being, engagement, and academic performance. The statistic indicating that 32% of Danish students were not deemed ready for higher education in eighth grade highlights a significant challenge in preparing students for future educational pursuits. This readiness is crucial for smooth transitions and successful academic trajectories beyond primary school. Factors such as academic preparation, skill development, and socio-emotional well-being play a role in students’ readiness for higher education.

A reading room in the State and University Library (Statsbiblioteket- now Royal Danish Library) in Aarhus, Denmark. Photo by ©Villy Fink Isaksen, Wikimedia Commons, License cc-by-sa-4.0

Socio-economic Disparities

One significant challenge in Danish education is socioeconomic disparities, which can impact student achievement and perpetuate social inequality. Research has shown that students from disadvantaged backgrounds tend to have lower educational outcomes compared to their more privileged counterparts. Factors such as parental education, income, and cultural capital play a crucial role in shaping a student’s educational trajectory. To address this challenge, Denmark has implemented various initiatives, including targeted support programs for vulnerable students, increased access to early childhood education, and reforms aimed at reducing educational inequality.

Socioeconomic disparities can also influence students’ cultural capital, which refers to the knowledge, skills, and behaviours that are valued in the educational system, albeit not Danish specificity per se. Students from disadvantaged socioeconomic backgrounds tend to have lower academic achievement than their more affluent peers. This achievement gap manifests in various ways, including lower test scores, higher dropout rates, and reduced access to higher education. Socioeconomic factors such as parental education, income, and occupation significantly influence a student’s academic performance and educational outcomes. Early childhood education is crucial in laying the foundation for a child’s educational journey. However, socioeconomic disparities often result in unequal access to high-quality early education. Children from disadvantaged backgrounds may have limited access to preschool programs, which can affect their readiness for formal schooling. Denmark has implemented initiatives to increase access to early childhood education, such as providing subsidies and support for vulnerable families. However, there is still a need for further efforts to ensure equal opportunities for all children. Students from disadvantaged backgrounds may face limited access to educational guidance and support systems, including career counselling and tutoring services. This lack of support can hinder their educational and career aspirations. Providing comprehensive guidance and support services to students, particularly those from disadvantaged backgrounds, can help level the playing field and enhance their educational opportunities.

“Across most OECD countries, socio-economic status influences learning outcomes more than gender and immigrant status. In Denmark, the proportion of children from the bottom quartile of the PISA index of economic, social and cultural status (ESCS) achieving at least PISA level 2 in reading in 2018 was 22% lower than that of children from the top ESCS quartile, a smaller share than the OECD average of 29%.”[5]

Integration of Immigrant Students

The integration of immigrant students in Denmark is a critical aspect of the Danish education system.

Denmark has experienced an influx of immigrants and refugees in recent years, which has presented challenges in integrating these students into the education system. Language barriers, cultural differences, and limited educational backgrounds can hinder the academic progress of immigrant students. Denmark has implemented strategies such as language immersion programs, intercultural awareness training for teachers, and initiatives to promote multicultural understanding among students to address this issue. Immigrant students may face educational gaps due to differences in curriculum, educational systems, or limited educational opportunities in their countries of origin. To address these gaps, Denmark has implemented bridge programs that provide additional academic support and resources to help immigrant students catch up with their peers. These programs focus on core subjects and provide individualized assistance to ensure a smooth transition into the Danish educational system. However, further efforts are needed to enhance integration and provide equal educational opportunities for all students.

The biggest problem for the integration of foreign immigrant students is the gradual abandonment of the policy of openness and inclusiveness that made Denmark a dynamic country. Far-right and conservative parties are scoring historically high: the nationalist Danish People’s Party was a coalition government member from 2001 to 2011 and from 2015 to 2019. This has led the liberal-conservative right to move closer to far-right themes by proposing a policy of defiance towards immigration. In a sign of distrust of European integration, a referendum was held in December 2015 on Denmark’s continued membership of Europol (confirmed by a slight majority of 53%). Since 2019, although the far right is not a member of the coalition government, the executive led by Mette Frederiksen has pursued a harsh nationalist immigration policy.[6].

Economic Challenges

Spending on social protection in Denmark is among the highest in the OECD but still lags behind countries such as Belgium, France and Finland. In fact, it’s not a question of spending but of the willingness to continue spending on social protection. Like many countries, Denmark faces a shortage of qualified teachers, particularly in certain subject areas and remote regions. The profession’s low attractiveness, heavy workload, and limited career advancement opportunities have contributed to this challenge. The Danish government has taken steps to address this issue, including increasing teacher salaries, providing professional development opportunities, and implementing recruitment campaigns. However, sustained efforts are necessary to attract and retain talented educators, ensuring a high-quality teaching workforce nationwide. Textbooks, course materials, and other study resources can be costly for students, particularly in fields that require specialized materials or equipment. The expense of study materials can pose a financial challenge, especially for students from low-income backgrounds who may struggle to afford these additional costs. Access to libraries, online resources, and institutional support for affordable study materials can help alleviate this barrier.

The issue is that Denmark has gradually deconstructed its welfare state. The Danish welfare state is not socialist or even communist in inspiration but liberal. Social protection is based on a universal model, i.e., it benefits all citizens without any prior income condition, as is the case in the Beveridgian or French welfare state system.[7]. The idea is to facilitate the integration of individuals into the capitalist market: not to reduce inequalities but to promote equal opportunities. Inequality reduction ultimately aims for the total extinction of pauperism, while equal opportunity aims to grant citizens a certain number of similar rights. Denmark’s neoliberal shift is part of a Scandinavian neoliberal shift of the 2010s. The Danish executive has chosen to “empower” its citizens by tightening access to social benefits. In the case of Danish students, for example, benefits for students with learning difficulties have been abolished altogether.  

The campus area of the Danish Design School photographed in 2010 while it was located in the former buildings of the Finsen Institute at Strandboulevarden in the Østerbro district of Copenhagen. Photo by Danmarks Designskole – The Danish Design School.

Conclusion and Recommendations

Denmark’s commitment to education is commendable, but it faces several challenges that require attention and targeted interventions. Addressing socioeconomic disparities, integrating immigrant students, attracting and retaining qualified teachers, reforming assessment practices, facilitating smooth transitions, and leveraging technology are critical focus areas.

Finding affordable and suitable housing can be a challenge for students, especially in cities with high rental prices. Accommodation costs can consume a significant portion of a student’s budget, leaving limited funds for other essential expenses. To address this issue, Denmark provides student housing options at affordable rates through housing associations, student dormitories, and rental subsidies. However, the demand for student housing often exceeds the available supply, creating additional challenges for students.

Increasing access to mental health services, providing comprehensive counselling programs, and integrating mental health education into the curriculum can help address stress-related issues and support students’ emotional well-being. Fostering a positive and inclusive school environment through anti-bullying initiatives, promoting social-emotional learning, and implementing effective behaviour management strategies can contribute to improved student happiness and engagement. Equipping teachers with training and professional development opportunities focused on mental health support, classroom management strategies, and fostering positive learning environments can enhance their ability to address student well-being and learning needs effectively. Given the scale of the problem, the Danish government should set up a dedicated budget to deal with the profound malaise of its pupils. More psychiatrists, reeducation of school time and fewer lectures are possible solutions.

Ongoing challenges persist in integrating immigrant students into the Danish educational system. Continued investment in language programs, intercultural training, tailored support services, and community engagement will further strengthen the integration of immigrant students and promote educational success and social cohesion in Denmark. Maintaining a policy of openness and inclusiveness must be a top priority for public authorities.

Addressing socioeconomic disparities in the Danish educational system requires a multi-faceted approach that focuses on providing equal opportunities, enhancing access to resources, and promoting inclusive practices. This involves implementing targeted support programs for vulnerable students, investing in high-quality early childhood education, improving infrastructure and resources in disadvantaged schools, expanding access to guidance and support services, and fostering a culture of high expectations and educational aspirations for all students.

By addressing these challenges, Denmark can further enhance its education system, foster equal opportunities for all students, and prepare its youth for the demands of the 21st century.

 

REFERENCES

Organization of Economic Cooperation and Development, “Denmark: ensuring equal opportunities for students across socio-economic backgrounds”, Education at a Glance 2021 : OECD Indicators, OECD, 2021.

Human Practice Foundation, “Main challenges and barrier to education in Denmark”, Human Practice Foundation, December 2021.

Roberts, Michael, “Denmark : the happy social-democrat model?”, Counterfire, November 2022.

Marcellin, Anastasia, “Why Denmark’s vaunted school system is showing signs of wear”, The Local, July 2019.

Math, Susheela, “Denmark’s “Ghetto Package” and the intersection of the right to housing and non-discrimination”, Human Rights Watch International, March 11th, 2011.

[1] Roberts, Michael, “Denmark : the happy social-democrat model?”, Counterfire, November 2022.

[2] Math, Susheela, “Denmark’s “Ghetto Package” and the intersection of the right to housing and non-discrimination”, Human Rights Watch International, March 11th, 2011. “Thousands of people across Denmark face eviction from their homes under the country’s “Ghetto Package,” which seeks to “eradicate” “ghettos” by 2030.  The State distinguishes “ghettos” from other areas with the same socio-economic factors on the basis that the majority of residents are of what it calls “non-Western background.” (literatim).

[3] Marcellin, Anastasia, “Why Denmark’s vaunted school system is showing signs of wear”, The Local, July 2019.

[4] Human Practice Foundation, “Main challenges and barrier to education in Denmark”, Human Practice Foundation, December 2021.

[5] Organization of Economic Cooperation and Development, “Denmark: ensuring equal opportunities for students across socio-economic backgrounds”, Education at a Glance 2021: OECD Indicators, OECD, 2021.

[6] The Danish government wants asylum seekers to be systematically sent to a third country (preferably far from Denmark: that’s the subtext) while their application is processed.

[7] In the Beveridgian system, social benefits are granted according to the needs of each social category, not indiscriminately. This system is the basis of social protection in France.