Bulgaria -

Provocările educaționale cu care se confruntă Bulgaria

Scris de Dyuti Khulbe

Tradus de Iasmina Stoian

Amplasată în mijlocul unei varietăți de peisaje – de la lanțurile muntoase din Stara Planina, o linie de demarcație naturală care merge de la vest la est, cu peste 40.000 de situri de patrimoniu cultural, dintre care șapte sunt incluse pe lista UNESCO, până la multitudinea de plaje de pe litoralul Mării Negre, Bulgaria este un amalgam perfect de culturi vechi și orașe moderne. Fondată în secolul al VII-lea, Bulgaria este a doua cea mai veche țară, după San Marino, de pe continentul european.

Datorită trecutului său istoric bogat, Bulgaria prezintă, de asemenea, o intersecție a culturilor greacă, persană, slavă, romă și otomană. Această intersecție culturală a avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra politicii și societății bulgare. Societatea socio-politică bulgară modernă a evoluat ca urmare a împletirii credințelor, valorilor și practicilor moștenite, combinate cu noi influențe. Impactul acestei fuziuni în continuă schimbare poate fi observat în diferite aspecte ale societății bulgare, în special în educație.

Înainte de a analiza peisajul în schimbare al educației în Bulgaria, trebuie să înțelegem mai întâi situația țării și modul în care unii dintre acești factori îi afectează infrastructura educațională.

Sozopol, Bulgaria. Imagine via Unsplash de Neven Myst.

Context

Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, după semnarea în 2005 a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la UE. De atunci, au avut loc schimbări semnificative în sectorul său educațional, în special în ceea ce privește finanțarea, investițiile în infrastructura și tehnologia educațională, progresul curriculumului său pentru a îndeplini standardele UE și, cel mai important, introducerea unei varietăți de limbi UE vorbite pe scară largă și a programelor de mobilitate și schimb.

În plus, fiind o țară cu venituri medii superioare din Uniunea Europeană, Bulgaria a pus în aplicare (în special după aderarea la UE) politici și a introdus reforme în diverse sectoare care, de asemenea, sporesc apropierea sa de standardele și practicile OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Bulgaria este pe cale de a deveni membru al OCDE. Aceste reforme și politici au fost încurajate și facilitate de un angajament puternic față de integrarea în UE și au condus țara la stabilizarea macroeconomică și la creșterea nivelului de trai al populației în ultimele decenii.

Cu toate acestea, deși Bulgaria se îndreaptă spre progres, trebuie înțelese și depășite diverse obstacole.

Bariere educaționale

Să luăm de exemplu educația. Bulgaria crede că educația este un instrument vital pentru combaterea problemelor sale actuale și va contribui, de asemenea, la realizarea potențialului socio-economic al țării. Dar nu a avut prea mult succes. Țara are unul dintre cele mai slabe rezultate educaționale din UE. Conform datelor PISA (Programul internațional pentru evaluarea elevilor), 47 % dintre elevii în vârstă de 15 ani nu au reușit să atingă niveluri suficiente de competență în citire în 2018, comparativ cu media regională pentru Europa de Est și Asia Centrală de 42 % și cu media OCDE și UE de 23 %.

Unul dintre motivele care stau la baza progresului educațional diminuat al Bulgariei este rata scăzută a investițiilor în sectorul educațional. Conform celor mai recente date din 2018, doar 3,5% din PIB este cheltuit pentru educație, ceea ce este mai mic decât media UE de 4,6%. Aceasta este una dintre cele mai scăzute din UE.

Chiar dacă lumea se îndreaptă spre digitalizare, sălile de clasă din Bulgaria ar putea fi mai progresive. Majoritatea profesorilor consideră că integrarea tehnologiei în sălile de clasă este un instrument eficient, însă se plâng adesea de lipsa echipamentelor tehnice și a competențelor necesare pentru a utiliza tehnologia existentă în sălile de clasă. Mai puține școli din Bulgaria sunt echipate digital în comparație cu UE. Potrivit unui raport din 2019 al Comisiei Europene, doar 32 % dintre copiii din învățământul primar, 31 % la nivelul secundar inferior și 37 % la nivelul secundar superior au acces la școli echipate digital, comparativ cu media de 35 %, 52 % și, respectiv, 72 % în UE. Doar 57% dintre elevii din grupa de vârstă 16-19 ani posedă competențe digitale de bază, ceea ce este mult sub media UE de 82%.

În ultimii ani au fost realizate investiții finanțate de UE pentru îmbunătățirea instrumentelor digitale și a infrastructurii TIC (tehnologia informației și comunicațiilor); cu toate acestea, un studiu al Ministerului Educației și Științei a arătat că mai puțin de 40 % din instituțiile de învățământ dispuneau de echipamente adecvate în laboratoarele lor de informatică. Mai mult, aproape doar jumătate din școlile bulgare dispuneau de condiții prealabile pentru a permite infrastructurilor TIC moderne și oportunități de învățare pentru profesori în vederea îmbunătățirii competențelor lor în domeniul TIC.

Conform Indexului economiei și societății digitale 2020, Bulgaria se situează la coada clasamentului european în ceea ce privește competențele digitale ale adulților și tinerilor. Din același motiv, se încearcă acum să se abordeze această provocare. Instrumentul SELFIE (un instrument dezvoltat de Comisia Europeană pentru a ajuta școlile să înțeleagă unde se situează în ceea ce privește educația digitală) este deja utilizat de 30% dintre școlile bulgare care au evaluat modul în care utilizează tehnologiile digitale în predare și învățare. A crescut numărul de clase de învățământ secundar superior specializate în TIC. Interesant este faptul că codarea este oferită ca materie începând cu clasa a treia, în timp ce patru universități oferă programe în domeniul inteligenței artificiale. Acest lucru se întâmplă după ce Consiliul Uniunii Europene a cerut Bulgariei să „promoveze competențele digitale și accesul egal la educație” în recomandările sale specifice de țară pentru 2020. Bulgaria a stabilit, de asemenea, „Bulgaria digitală 2025”, un program național pentru modernizarea și încorporarea soluțiilor IT în toate domeniile economice și de asistență socială. O provocare educațională notabilă cu care se confruntă Bulgaria este reprezentată de problemele structurale ale politicilor de predare. Majoritatea profesorilor din școlile primare și secundare superioare îmbătrânesc rapid, deoarece majoritatea au peste 50 de ani. Conform unui raport al Băncii Mondiale 2019, aproximativ 11 % dintre aceștia au deja 60 de ani. În ciuda creșterii salariilor profesorilor pentru a le face mai atractive, s-a constatat că doar o parte dintre aceștia optează pentru profesia de profesor. Formarea profesorilor este considerată mai mult teoretică decât practică și nu există o politică clară care să măsoare dacă abilitățile profesorilor răspund nevoilor elevilor și nici un sistem care să urmărească experiența de predare și învățare din sălile de clasă.

Steagul Bulgariei și al UE pe un cer albastru. Imagine via Unsplash de Neven Myst.

Discriminarea copiilor romi în școli

Deși asigurarea unei educații egale și imparțiale este un drept fundamental al omului pentru toți cetățenii din țările UE, natura neincluzivă a educației publice îi împiedică în mod constant pe copiii romi să se bucure de acest drept. Există diferențe uriașe în ceea ce privește accesul, calitatea și tratamentul copiilor romi. Una dintre preocupările principale este segregarea școlară.

Chiar dacă segregarea școlară nu a fost niciodată introdusă sau sancționată oficial de către țările din Europa Centrală și de Est, din păcate, aceasta a fost întotdeauna prezentă. Sistemul „școlilor țigănești” a existat predominant în Bulgaria, unde copiii înscriși aparțineau exclusiv comunității rome, deoarece nu li se permitea să se înscrie în școlile bulgare obișnuite.

De-a lungul anilor, în special la sfârșitul anilor ’90 și în anii 2000, politicile guvernului bulgar au sprijinit reducerea școlilor țigănești. Efortul popular organizat pentru desegregarea școlilor din Bulgaria a început în 2000, când câteva sute de copii romi s-au înscris de la o școală țigănească din Vidin la școlile obișnuite din oraș. Această inițiativă se aliniază cu dezvoltarea istorică a comunităților de romi din Bulgaria, unde, trăind pe pământurile bulgare de secole, romii au aspirat mult timp să se integreze în instituțiile societale mai largi, inclusiv în sistemul de învățământ. Dorința de a atinge acest obiectiv a existat de mult timp și nu se limitează la prezent. Chiar și în deceniile trecute, părinții romi care aveau cunoștințele și resursele necesare depuneau eforturi pentru a-și înscrie copiii în școlile obișnuite.

Cu toate acestea, acest proces a rămas mereu lent în acest sens. Mulți copii romi fie rămân neînscriși în școli, fie abandonează adesea școala, fie nu primesc o educație incluzivă de calitate. Analiza situației copiilor și femeilor din Bulgaria realizată de UNICEF în 2018 identifică factori precum sărăcia, cunoașterea limitată a limbii oficiale (bulgara), prejudecățile și discriminarea ca fiind principalii factori care contribuie la această problemă.

În cadrul testului PISA 2018, elevii din medii mai favorizate au înregistrat performanțe mult mai bune decât colegii lor mai puțin favorizați, cu un decalaj substanțial de 106 puncte la citire, echivalent cu peste doi ani și jumătate de școlarizare. Deși acest decalaj a scăzut din 2009 (când se situa la 130 de puncte), această reducere provine în principal din scorurile mai mici ale elevilor avantajați, mai degrabă decât dintr-o îmbunătățire a performanțelor elevilor dezavantajați. Pe scurt, 70 % dintre elevii dezavantajați din punct de vedere socioeconomic au întâmpinat dificultăți la citire, în contrast cu doar 25 % dintre colegii lor mai avantajați din punct de vedere socioeconomic. Acest decalaj de 45 de puncte procentuale este cel mai mare din UE. În consecință, transmiterea calificărilor educaționale și a sărăciei între generații este un factor crucial care influențează oportunitățile educaționale generale, ratele de abandon școlar timpuriu și succesul ulterior pe piața muncii. Aceasta concluzionează că beneficiile școlarizării sunt mai mari pentru elevii a căror limbă maternă este bulgara decât pentru ceilalți.

Statutul socio-economic al elevilor influențează puternic aspirațiile acestora privind obținerea unei diplome universitare. În Bulgaria, 64,3% dintre adolescenți își propun, în general, să urmeze studii superioare, depășind ușor media UE de 62,4%. Cu toate acestea, atunci când se examinează elevii cei mai puțin privilegiați, doar 42,8% își îndeplinesc această aspirație, în contrast cu rata semnificativ mai mare de 83,3% în rândul omologilor lor mai bogați.

În plus, Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale își exprimă îngrijorarea cu privire la Strategia națională de integrare a romilor din Bulgaria (2012-2020), deoarece aceasta rămâne limitată. Comitetul observă obstacole care împiedică persoanele de etnie romă să beneficieze pe deplin de drepturile lor economice, sociale și culturale. În special, există preocupări constante cu privire la discriminarea romilor în domenii precum ocuparea forței de muncă, locuințele, asistența medicală și educația, care sunt exacerbate și mai mult de sentimentul crescut împotriva romilor. Comisia este deosebit de preocupată de rapoartele conform cărora copiii romi frecventează din ce în ce mai des școli segregate de facto.

Au trecut peste 20 de ani de când guvernul bulgar și-a inițiat politica de desegregare. Cu toate acestea, majoritatea rapoartelor, după cum am văzut, sugerează că progresul este lent. Desegregarea este un proces pe termen lung care necesită eforturi continue și, cel mai important, înțelegerea unui fenomen cu mai multe niveluri. Pentru a realiza în cele din urmă integrarea, guvernul trebuie să lucreze alături de comunități – atât majoritare, cât și minoritare, societatea civilă și organizațiile internaționale pentru a asigura o educație echitabilă pentru toți.

Referințe:

OECD Education and Skills Today https://doi.org/10.1787/57f2fb43-en

European Commission Education and Training Monitor 2020 https://op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2020/countries/bulgaria.html

OECD Reviews of Evaluation and Assessment in Education: Bulgaria https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/57f2fb43-en.pdf?expires=1693415611&id=id&accname=ocid54016941&checksum=77270BEF14631DA8FF9DD3CC0D360C16

Toward an Equal Start: Closing the Early Learning Gap for Roma Children in Eastern Europe: Evidence from a Randomised Evaluation in Bulgaria https://www.worldbank.org/en/programs/sief-trust-fund/brief/closing-the-early-learning-gap-for-roma-children-in-eastern-europe

Discrimination against Roma in Croatia and Bulgaria: A comparative report https://minorityrights.org/wp-content/uploads/2021/10/MRG_ERELA_Rep_EN_E.pdf

Country Assessment and the Roma Education Fund’s Strategic Directions https://www.romaeducationfund.org/wp-content/uploads/2019/05/bulgaria_report.pdf

Bulgarian Political Culture and Civic Participation; Antony Todorov https://library.fes.de/pdf-files/bueros/sofia/08095.pdf

Europe’s Forgotten Children https://www.politico.eu/article/europe-forgotten-children-roma-community-bulgaria-school/

Taking School Desegregation To Scale – The Way Ahead; Rumyan Russinov https://www.rcc.int/romaintegration2020/romadecadefold//documents/2.%20isc%20meetings/12%2012th%20Meeting%20of%20the%20ISC_February%202008%20(Hungary)/Presentations/Taking%20School%20Desegregation%20To%20Scale%20%E2%80%93%20The%20Way%20Ahead.pdf

UNHRC Universal Human Rights Index Document E/C.12/BGR/CO/6 BULGARIA: CONCLUDING OBSERVATIONS View Document E/C.12/BGR/CO/6 BULGARIA: CONCLUDING OBSERVATIONS (ohchr.org)

Educational Challenges faced in Bulgaria

Written by Dyuti Khulbe

Nestled amidst a variety of landscapes- from the mountain chains of Stara Planina, a natural dividing line running west to east, with over 40,000 cultural heritage sites, of which seven are listed under the UNESCO list, to the myriad of beaches along the coastline of Black Sea, Bulgaria is a perfect amalgamation of old cultures and modern townships. Founded in the seventh century, Bulgaria is the second oldest country, after San Marino, in the European continent.

Because of its rich historical background, Bulgaria also sees an intersection of Greek, Persian, Slavic, Roma and Ottoman cultures. This cultural intersection has also significantly impacted Bulgaria’s politics and society. Modern Bulgarian socio-political society has evolved due to interwoven inherited beliefs, values and practices combined with new influences. The impact of this ever-changing fusion can be seen in different aspects of Bulgarian society, particularly in education.

Sozopol, Bulgaria. Image via Unsplash by Neven Myst.

Before we look into the changing landscape of education in Bulgaria, let’s first understand where the country stands and how some of these factors affect its education infrastructure.

Background:

Bulgaria joined the European Union on 1^st January 2007 after signing the 2005 Treaty of Accession of Romania and Bulgaria to the EU. Since then, there have been significant changes in its education sector, especially in terms of funding, investment in educational infrastructure and technology, advancement of its curriculum to meet EU standards and, most importantly, the introduction of a variety of widely spoken EU languages and mobility and exchange programmes.

Moreover, being an upper-middle income of the European Union, Bulgaria has implemented (especially after joining the EU) policies and introduced reforms in various sectors that also increase its proximity to the OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development) standards and practices. It is on the pathway to becoming a member of the OECD. These reforms and policies have been encouraged and facilitated by a strong commitment to EU integration and have led the country to achieve macroeconomic stabilisation and higher living standards for the people in past decades.

However, although Bulgaria is striving towards progress, various hurdles need to be understood and worked upon.

Educational barriers:

Take education for instance. Bulgaria does believe that education is a vital tool to combat its current problems and will also aid in realising the country’s socio-economic potential. But it has not been so successful. The country has one of the lowest education outcomes in the EU. According to PISA (Programme for International Student Assessment) data, 47% of 15-year-old students failed to achieve sufficient levels of reading proficiency in 2018, as compared to the Eastern Europe and Central Asia regional average of 42% and the OECD and EU average of 23%.

One of the underlying reasons for Bulgaria’s diminished educational progress is the low investment rate in the educational sector. According to the latest data of 2018, only 3.5% of the GDP is spent on education, which is lower than the EU average of 4.6%. It is one of the lowest in the EU.

Even though the world is moving towards digitalisation, Bulgarian classrooms could be more progressive. Most of the teachers find the integration of technology in the classrooms as an effective instrument however, they often complain about the lack of technical equipment and skills required to utilise the existing technology in classrooms. Fewer schools in Bulgaria are digitally equipped when compared to the EU. According to a 2019 report by the European Commission, only 32% of primary school children, 31% at the lower secondary level, and 37% at the upper secondary level have access to digitally equipped schools, as compared to the average 35%, 52% and 72% in the EU respectively. Only 57% of students in the age group 16-19 years possess basic digital skills as basic, which is much below the EU average of 82%.

The past few years have seen investments funded by the EU to enhance digital tools and ICT (Information and Communication Technology) infrastructure; however, a Ministry of Education and Science study revealed that less than 40% of educational institutions had adequate equipment in their computer labs. Further, almost only half of the Bulgarian schools had pre-requisite conditions to enable modern ICT infrastructure and learning opportunities for teachers to enhance their ICT skills.

According to the 2020 Digital Economy and Society Index, Bulgaria ranks at the bottom of the European rankings based on the digital skills of adults and young people. For the same reason, attempts are now being made to address this challenge. The SELFIE tool (a tool developed by the European Commission to help schools understand where they stand in digital education) is already used by 30% of the Bulgarian schools that evaluated how they use digital technologies in teaching and learning. The number of upper secondary classes specialising in ICT has been increased. Interestingly, coding is being offered as a subject starting from third grade, while four universities provide programmes in Artificial Intelligence. This is after the Council of the European Union called Bulgaria to ‘promote digital skills and equal access to education’ in its 2020 country specific recommendations. Bulgaria has also set out ‘Digital Bulgaria 2025’, a national programme for modernising and incorporating IT solutions in all economic and social welfare areas. One notable educational challenge confronting Bulgaria is the structural issues in teaching policies. Most teachers in primary to upper secondary schools are ageing rapidly, as most are older than 50. According to a report by World Bank 2019, around 11% are found to be already 60 years old. Despite raising the teachers’ salaries to make it more attractive, only some were found to opt for the teaching profession. The teacher training is considered more theoretical than practical, and there is no clear policy to measure if the teachers’ skills meet students’ needs nor any system to track the teaching and learning experience of the classrooms.

Bulgarian and EU flag against a blue sky. Image via **Unsplash** by **Neven Myst**.

Discrimination against Roma children in schools

Although providing equal and unbiased education is a fundamental human right for all citizens of the EU countries, the non-inclusive nature of public education consistently denies Roma children from enjoying this right. There are huge gaps in access, quality and treatment of Roma children. One of the primary concerns is school segregation.

Even though school segregation has never been officially introduced or sanctioned by the Eastern and Central European countries, unfortunately, it has always been present. The system of ‘Gypsy schools’ predominantly existed in Bulgaria, where the children enrolled belonged exclusively to the Roma community as they were not allowed to enrol in mainstream Bulgarian schools.

Over the years, especially in the late 90s and 2000s, the policies of the Bulgarian government supported the downsizing of the Gypsy schools. The organised grassroots effort for school desegregation in Bulgaria began in 2000, with several hundred Romani children enrolling from a gypsy school in Vidin into the town’s mainstream schools. This initiative aligns with the historical development of Romani communities in Bulgaria, where, having lived on Bulgarian lands for centuries, Roma has long aspired to integrate into the broader societal institutions, including the educational system. The desire to achieve this goal has existed for a long time and is not limited to the present. Even in past decades, Romani parents with the necessary knowledge and resources made efforts to enrol their children in mainstream schools.

However, this process has remained ever slow in doing so. Many Roma children either remain unenrolled in schools, often drop out or do not receive quality inclusive education. The 2018 UNICEF Situation Analysis of Children and Women in Bulgaria identifies factors such as poverty, limited proficiency in the official language (Bulgarian), prejudice, and discrimination as the primary contributors to this issue.

In the 2018 PISA test, students from more advantaged backgrounds significantly outperformed their less advantaged counterparts, with a substantial gap of 106 points in reading, equivalent to over two and a half years of schooling. While this gap has decreased since 2009 (when it stood at 130 points), this reduction primarily stems from lower scores among the advantaged students rather than an improvement in the performance of disadvantaged students. To summarise, 70% of students facing socio-economic disadvantages encountered difficulties in reading, in contrast to just 25% among their more socio-economically advantaged peers. This gap of 45 percentage points is the widest in the EU. Consequently, the transmission of educational qualification and poverty between generations is a crucial factor influencing overall educational opportunities, early school dropout rates, and subsequent success in the labour market. This concludes that the benefits from schooling are higher for students whose mother tongue is Bulgarian than others.

Students’ socio-economic status strongly influences their aspirations regarding attaining a university degree. In Bulgaria, 64.3% of teenagers generally aim to achieve higher education, slightly surpassing the EU average of 62.4%. Nevertheless, when examining the least privileged students, only 42.8% realise this aspiration, in contrast to the significantly higher rate of 83.3% among their more affluent counterparts.

Moreover, the Committee of Economic, Social and Cultural Rights states its concern over Bulgaria’s National Roma Integration Strategy (2012-2020) as it remains constrained. The Committee observes hindrances preventing Roma individuals from thoroughly enjoying their economic, social, and cultural rights. Specifically, there are ongoing concerns about discrimination against Roma in areas such as employment, housing, healthcare, and education, which are further exacerbated by increased anti-Roma sentiment. It is particularly concerned about reports that Roma children increasingly attended de facto segregated schools.

It has been over 20 years since the Bulgarian government initiated its desegregation policy. However, most reports, as we saw, suggest that the progress is slow. The desegregation is a long-term process that requires continuous efforts and, most importantly, an understanding of a multi-layered phenomenon. To ultimately achieve integration, the government must work alongside the communities- both the majority and minority, civil society and international organisations to ensure equitable education for all.

References:

OECD Education and Skills Today https://doi.org/10.1787/57f2fb43-en